Analiza conceptului de frumos

Dezvoltă-ţi sensibilitatea faţă de ceea ce arată orientarea direcţiei tale vizuale, reacţionând mai intens la stimulii de "ridicare la alt nivel" a reprezentării unei entităţi de admiraţie reciprocă.

- Albrecht Durer nu a fost numai un mare pictor, dar și un geometru pasionat. Am putea spune că era un matematician înnăscut, fiindcă în cărțile pe care le-a scris, deși erau adresate tinerilor pictori, se găsesc probleme importante legate de teoria proporțiilor, a tăieturii de aur, a secțiunilor conice, de poliedrele regulate sau semi-regulate, de trisecția unghiului și duplicarea cubului, ba chiar și unele anticipări asupra geometriei analitice. Aceste probleme au stârnit admirația lui Galilei și Kepler.

Contactul cu Italia, evoluția studiilor asupra proporțiilor, reflectarea profundă la problemele artei l-au dus pe Albrecht Durer până acolo unde gândirea teoreticienilor italieni nici măcar nu se abătuse - la analiza conceptului de frumos, la dezbaterea esenței și cognoscibilităţii acestuia. Italienii nu se întrebau dacă frumosul poate fi definit. Dar Albrecht Durer era convins că se poate afirma în mod obiectiv ce este frumos și că se pot stabili legile estetice ale acelui ideal unic, conducător. Poate că numai Leonardo a intuit, ce-i drept problema subliniind că există o varietate de frumosuri și diferite aprecieri estetice.

- Așa-i. Știu că Leonardo s-a exprimat în felul următor: "Chipurile frumoase sunt diferite, după cum diferite sunt și preferințele pentru frumos".

- Mă gândesc la impresia pe care a făcut-o Leonardo da Vinci asupra lui Durer. Căci de văzut, l-a văzut. Poate că l-a auzit chiar rostind acele vorbe, rămase în capitolul VII, intitulat "Despre perspectivă" din Tratatul despre Pictură: "Pictorului îi este necesară matematica, aparţinând artei sale. Tu trebuie săstudiezi întâi știința, apoi va veni practica acestei științe. Perspectiva este ghidul și ușa, fără ea nu se poate face nimic bun în pictură".

Leadership: Ai capacitatea de a memora şi reprezenta expresiv şi durabil evenimentele pe care le-ai trăit, pe linia specială a unei arte care corespunde în mod ştiinţific nevoilor spirituale ale creatorilor?

- Sunt aproape sigur de asta, o arată replica lui Durer în prefața la prima lui carte pe care a scris-o după ce s-a întors din Italia, nişte îndrumări pentru măsurători cu compasul și rigla: "Deși îndemânarea necesită numai o mână liberă, opera executată în acest caz este inconștientă și făcută numai după fantezie. Privind această operă, pictorii înțelegători și adevăraţii artiști trebuie să râdă de orbirea acelor executanți, fiindcă unei adevărate înțelegeri nimic nu-i apare mai displăcut decât falsitatea în pictură, chiar dacă aceasta a fost pictată cu destulă sârguinţă. Faptul că asemenea pictori găsesc plăcere în greșeala lor vine de acolo că ei n-au învățat arta măsurării, fără de care nu poate exista și nu poate fi un meșter adevărat".

- Albrecht Durer și-a manifestat dragostea sau poate cultul pentru geometrie și prin gravura lui, în aramă, intitulată "Melancolia I", pe care a executat-o în 1514 după ce s-a întors din cea de-a doua călătorie în Italia și se pare că sub impresia durerii pe care i-a pricinuit-o moartea mamei lui. În această gravură, care a fost de multe ori și în diverse feluri comentată, Melancolia a luat chipul geometriei, fiind înaripată și ținând în mână un compas. Este îngrijorată. La ce se gândeşte ? Nu a putut stabili legea care leagă frumosul de matematică? La picioarele ei se află o sferă, la dreapta ei un imens dodecaedru și deasupra capului, pe un perete, se vede un pătrat magic, de ordinul patru, ceea ce arată că pe lângă problemele de geometrie pură, pe Durer l-a mai interesat și această problemă, deloc ușoară, din teoria numerelor. Jucându-mă odată cu acest pătrat, a cărui sumă a cifrelor este 34, m-am întrebat dacă nu cumva Durer a ales acest număr drept constantă a pătratului său, fiindcă în acel an el împlinea tocmai 43 de ani ?

- Asta s-ar putea să fie o simplă coincidență, dar nu-i tot o simplă coincidență faptul că ai remarcat acest pătrat magic. Cred că poate fi un subiect foarte atrăgător pentru viitoarea noastră întâlnire. Ești de acord ?

În leadership se pot identifica două nevoi spirituale specifice creatorilor: nevoia de a lega ştiinţa de artă, şi nevoia de a transforma datele realităţii în vederea construirii unei imagini care să te valideze drept "un fragment din ceva şi mai mare".

Analiza conceptului de frumos este realizată întotdeauna numai de către un artist care face o artă abstractă bună, încercând să exprime realitate prin intermediul imaginilor care utilizează asocieri libere cu alte domenii, precum matematica, optica sau fizica. Aici artistul poate include diferite grade de simbolizare, sugerând sensul de "măsură" prin însăşi forma unui corelativ obiectiv.

Există o sensibilitate în artă, datorată în primul rând admiraţiei reciproce între artişti din diferite domenii care au reuşit să contopească diferite ştiinţe între ele, exprimându-le simbolic în diferite imagini menite să-i lege de Marea Ştiinţă. Pentru asta ei şi-au dezvoltat sensibilitatea faţă de ceea ce arăta orientarea direcţiei lor vizuale.

De exemplu, ca să ridice la alt nivel reprezentarea unei entităţi de admiraţie reciprocă, Albrecht Durer şi-a oglindit măiestria preluând în propria lui Operă diverse idei din lucrările lui Leonardo da Vinci.

* Notă: Câmpan, Florica - Povestiri cu proporţii şi simetrii , Editura Albatros, 1985.