ro  fr  en  es  pt  ar  zh  hi  de  ru
ART 2.0 ART 3.0 ART 4.0 ART 5.0 ART 6.0 Pinterest

Autenticitatea omului care se gândeşte pe sine

On Martie 15, 2020, in Performance eX-Flash, by Neculai Fantanaru

Fii un exemplu de gândire pentru gândirea ta, nu gândirea pe care ţi-o oferă exemplul de gândire al altora.

Mi-a plăcut extrem de mult personalitatea tânărului scriitor Wilhelm Hauff, nu datorită originii sale umile care i-a dat un avânt creativ nemaipomenit, renunţând la o carieră în preoţie, ci datorită imaginii pe care singur şi-a construit-o despre el însuşi. Este imaginea unui idealist. Unui pacifist. Unui filosof. Unui gânditor plin de conştiinţa excepţionalităţii sale. La această imagine poate contribui şi sentimentul de liniște sufletească și împlinire pe care îl ai atunci când creaţia ta devine subiectul imaginii unei noi realităţi: "Ceea ce construieşti despre tine însuţi schimbă ceea ce eşti pentru o perspectivă diferită."

Când îl citesc pe Hauff, cu multă consideraţie, cu multă emoţie, cu multă încărcătură sufletească, ca printr-un fel de chemare secretă şi îndepărtată, simt că sunt în măsură să găsesc corespondenţele simbolice ale unei tălmăciri Shakesperiene în visurile unei lumi Kafkaiene. În orice imagine, consacrată unei asemenea personalităţi, alcătuind o racordare la activitatea unor valori existenţiale (precum demnitatea, reputaţia şi integritatea), se reflectă cea mai înaltă distincţie sufletească: "Fii mulţumit cu tine însuţi !"

Fixând echilibrul tuturor calităţilor trebuincioase scrierii profunde, ca un remediu pentru singurătate, manifestarea personalităţii supusă procesului de interiorizare se constată în următorul fragment decupat dintr-un monolog al unui narator care meditează asupra condiției sale într-un secol zbuciumat. Numaidecât, suportul afectiv al interiorizării depinde de rezultatul direct al motivaţiei de a-şi comunica punctul de vedere vizavi de experienţa dobândită prin asimilarea individuală a Marii Cunoaşterii. Nu ţine neapărat de obţinerea succesului, ci de autenticitatea propriei poveşti, autenticitatea propriilor trăiri, autenticitatea propriei viziuni.

Iată ce scria despre el însuşi, Wilhelm Hauff, într-un scurt moment de luciditate:

"Sunt doar un biet tânăr nevoit să-şi croiască un drum prin lume cu pana sa. Aparţin tuturor, îmi aparţin mie însumi, dar nu aparţin nici unei şcoli... Nu simt deasupra mea niciun stăpân sau dascăl căruia să-i datorez supunere, în afara legilor eterne ale binelui şi frumosului, spre care tind, chiar şi aşa, într-o manieră nedesăvârşită. Se prea poate să nu fiu în stare să ţin forma departe de influenţa timpului, dar spiritul îmi va rămâne nemăsluit."

Leadership: Tratezi puterea ta de gândire ca un act de înaintare într-un "înţeles mai înalt" atribuit manifestării personalităţii tale într-un proces sublim de interiorizare?

Există două feluri de artişti: cei autentici şi cei ajutaţi să devină autentici. Primii învaţă totul singuri, de la natură, ceilalţi învaţă totul cu ajutorul altcuiva.

Aici e diferenţa. Cine învaţă totul de unul singur îşi dezvoltă propriile tipare de gândire. Cine învaţă totul de la altcineva, preia tiparele de gândire a acelui individ, chiar dacă opera sa este considerată unică prin formă, finisaj, design şi calitate.

Depăşind cadrul îngust al experienţei personale, artiştii devin mai mult decât creatori, îşi îmbogăţesc perspectiva de a vedea inima lucrurilor, frumuseţea lor ascunsă, rostul lor, latura lor diferită într-o imagine a lui "Eu Însumi". Adică faptul de a trăi viaţa în alt plan, al emoţionalităţii simbolice.

Acest "Eu însumi" este cadrul de îmbogăţire al scriitorului din experienţa unui punct de vedere situat la înălţime. De fapt, libertatea de a fi artist poate fi interpretată numai prin ecranul unui Ego alimentat dintr-o permanentă admiraţie faţă de bine şi frumos, din tot ceea ce înconjoară fiinţa sa. Este o revitalizare a sentimentului de mulţumire, de valoare, de recunoştinţă adus libertăţii de exprimare care oferă noi perspective de interpretare a realităţii trăite prin scris, printr-o reflecție prelungă asupra scrisului căruia îi dedici viața.

Autenticitatea înseamnă să nu datorezi nimănui nimic, în afară de tine însuţi.

Maestrul îşi învaţă elevul să deseneze flori. Elevul învaţă să deseneze nişte flori minunate, mai frumoase ca cele din desenele maestrului. Dar el n-ar fi putut niciodată să ajungă la artă fără un maestru care să se ţină de el. Toată opera lui se va rezuma la un punct de vedere al "Altuia" care a stat în spatele devenirii sale. Totdeauna, succesul creaţiilor sale se va datora lecţiilor oferite de maestrul său.

Din acest motiv, mă văd nevoit să cred că este mai valoros acel artist care face din el însuşi capodopera propriilor lecţii de gândire. El nu datorează nimănui nimic, în afară de bucuria rezultatelor muncii cu el însuşi. Autenticitatea înseamnă să nu datorezi nimănui nimic. Deci, nu se rezumă la a face nişte desene minunate, mai frumoase decât a altora.

Fii un exemplu de gândire pentru gândirea ta, nu gândirea pe care ţi-o oferă exemplul de gândire al altora.

Un proces de interiorizare trebuie să reflecte o parte din personalitatea creatorului în planul gândirii aşternute pe hârtie cu consistenţa unei experienţe de viaţă simple, oneste, libere, capabile să-i furnizeze Eului impresia de unitate, integralitate şi autonomie.

Autenticitatea omului care se gândeşte pe sine este dovada de mare preţuire pe care şi-o oferă un biet tânăr nevoit să-şi croiască un drum prin lume cu pana sa, care este mai mult decât un scriitor oarecare, este confesiunea unui spirit care posedă luciditatea arzătoare a personajelor sale. Este expresia unui spirit care va rămâne totdeauna nemăsluit.

 


Ultimele articole accesate de cititori:

  1. Alchimistul (II)
  2. Alchimistul (I)
  3. Tango to Evora
  4. Lily was here

Alatura-te Comunitatii Neculai Fantanaru
decoration
Despre | Site Map | Termeni si conditii | Privacy | Parteneri | Feedback | RSS Feeds
© Neculai Fantanaru - Toate drepturile rezervate