Be By My Side

Examinează realitatea convingerilor tale în funcție de modul cum experimentezi o întâlnire cu tine însuți din altă perspectivă.

Se întâmpla numai în întunericul nopții, înainte de a se produce acel declic magic care declanșează dialogul interior efectiv cu Dumnezeu, să-mi revăd toate obișnuințele, deprinderile legate de o viață mistuită la foc scăzut ce se rezuma la căutare, reflecție și alegere, pentru care timpul nu se mai întoarce.

Încrederea în această formă de ascundere, singurătate și iluminare, o nuanță de stranietate a Eului și regăsirea lui într-un departe fără margine sau răspuns, continua cu posibilitatea de revelare a nevăzutului lumii, el însuși o soluție existențială de depășire a trecutului imediat, fie în adâncul subiectivității, fie spre înălțimea transcendenței.

Ca în orice interacțiune cu tainele transcendenței lumii interioare care colaborează cu imanența, reacționând ca un fenomen de conștiință permanentizat, nu eram deloc mulțumit de nivelul de înțelegere la care ajunsesem, despre cine eram într-un joc al minții care se exprimă numai prin învățătura unei științe și a unor virtuți prea fine pentru a fi remarcate de cineva.

Totul din mine întâlnea aceeași priveliște a întunericului, o triadă non-cromatică cu accente de confruntare: griul, negrul și bordoul, asortate după chinurile minții de a-și recunoaște umbrele, înconjurându-mă de senzații de cădere în gol, de născociri de sensuri, unele cu logică altele ba, luate drept realități. Ele îmi alimentau stările negative scăzând abilitatea sângelui de a-și menține un status anticoagulant.

Iei în considerare acea aparență contrară realității, prin definirea expresă a noțiunii de "latură neexplorată” pe care se întemeiază contestarea propriei enigme?

Uneori simțeam că mă sufoc, așa cum se întâmplă cu sculptorii ce inhalează praful de marmură obținut la finisaje, doar că latura mea neexplorată era mai greu de identificat și analizat pentru rigoarea morală decât este un bloc de piatră din care trebuie extrasă o formă de manifestare artistică.

Those small hours, uncertain and anxious, determinau o ordine a modului cum trebuia să-mi explic percepția faptelor sau împrejurărilor ce urmau a fi relatate în scris. La ele adăugam o nuanță de stranietate regăsirii mele în relație cu un Dumnezeu surd, în misterul unei interesante interpretări a noțiunii de „combinație prestabilită” dintre atemporal și efemer, ansamblul lor rezonând în tot ceea ce însoțește timpul unei realități nenumite.

Nu mă refer la o golire de sine ca purificare a mea de toate fricile conștiente, un mic update al experienței extracorporale obținută în starea de veghe, nici la contemplarea lucrurilor invizibile după modul lui Moise, care a intrat în întunericul unde era Dumnezeu ca să aducă la lumină comori noi ale înțelepciunii și cunoașterii.

Mai degrabă, căutam să demonstrez posibilitatea trecerii din real în necunoscut, cu diverse nuanțări neoimpresioniste, acoperind în parte mecanismele gândirii cu pericolul unor exagerări care aplatizau silențios elementele separate ale fundalului pe care îmi plasam enigma.

Enigma era o parte din ceea ce trăiam în spațiul imaginației, susținută de o prezență absolută, din care nu lipsea aleatoriul.

Poți să dai lumii tale o formă de certitudine, fără te îndepărtezi prea mult de locul în care îți imaginezi lucruri pe care nu poți să le experimentezi?

Să mă joc cu materia nevăzută, închipuită și înmuiată într-un amestec pur de real și profund, să produc transformarea elementelor de bine și rău în același mod în care chimistul își alege experiențele cele mai relevante pentru implementarea unor noi legi și principii, iată cum îmi conturam convingerile despre momentele de îndoială prin care treceam. Ele puteau da naștere la noi certitudini.

La fel își cristalizează Dumnezeu formula de dominare a lumii. I need to call You, dar traseul Tău spre "marea vedere" este acoperit de șoaptele nopții din care se scurg trăirile ezitante.

Întunericul devenea și mai adânc. În momentele alea de îndoială, cu intensități contrastante, auzeam strigătul rațiunii care spune că Dumnezeu, căruia întreaga creație îi datorează anumite procente de sens atribuit iluzoriu realității, îți pune la dispoziție misterul universului prin accentuarea micilor umbre de pe sufletul tău, clădindu-le într-un templu livresc unde dăinuie Zidul plângerii, dar de unde primești Iluminarea.

I drift away from where I am imagining things I do not wish to experience, when I'm with You.

Din "Citadela", de Saint Exupery, am extras acest fragment:

“În ceea ce-l privește pe vecinul meu, am observat că nu era folositor să examinez faptele, stările de lucruri, instituțiile, obiectele imperiului său, ci doar înclinațiile și tendințele. Însă, dacă examinezi imperiul meu, ai să-i privești pe fierari și ai să-i găsești făcând cuie, pasionându-se pentru cuie și cântându-și despre ele. Apoi, ai să mergi și ai să-i vezi pe tăietorii de lemne și să-i găsești doborând copaci și pasionându-se pentru doborâtul copacilor și umplându-se de o imensă bucurie la ora sărbătorii tăietorului de lemne, care este aceea a primului trosnet, atunci când măreția copacului începe să se prosterneze. Iar dacă vei merge să-i privești pe astronomi, ai să-i vezi pasionându-se pentru stele și neascultând decât liniștea lor.

Iar, dacă te întreb: "Ce se petrece în imperiul meu, ce se naște mâine din el?", ai să-mi răspunzi: "Se vor făuri cuie, se vor doborî copaci, se vor studia stele, și vor fi, astfel, rezerve de cuie, rezerve de lemn și observații asupra stelelor." Căci, miop și neștiind să vezi mai departe de vârful nasului, n-ai recunoscut construcția unei corăbii. Și, desigur, n-ai fi știut să spui: "Mâine vom pleca pe mare".

Cel mai subtil și mai reprezentativ argument al rezervei mele de cunoaștere dintr-un loc pustiu, din preaplinul unei imaginații care înalță, regândește, rescrie realitatea, ca ecou al șoaptelor din întuneric, se oglindește în afara mea, în ceea ce scriu.

Tendința naturală a rațiunii mele este aceea de a susține un punct de vedere la care am ajuns prin explorarea necunoscutului, încât să surprind o altă imagine a realității decât cea pe care v-ați închipuit-o despre mine acceptându-mi gândurile.

Îndreaptă-te în direcția în care îți dorești să excelezi, dar în așa fel încât a ta creație să capete sensul pe care îl caută ceilalți.

Be By My Side pe parcursul unor dezvăluiri guvernate de neprevăzut și necunoscut, în care caracterul aleatoriu (încărcat de hazard) al fenomenelor este definitoriu într-un interior unde adesea își face loc îndoiala. Ele vă vor schimba impresia despre mine.

Dar, așa cum vă dați seama, scriind aceste rânduri, am început deja să vă induc o altă realitate, numită: lumea mea.

* Notă: INXS - By My Side