Dorința de autodepășire

Nu poți insufla intensitate și însuflețire demersului altora, dacă propria ta viziune nu pulsează din dorința de a depăși limitele obișnuitului.

Niciun artist adevărat nu poate trăi fără să creeze. O singură privire aruncată spre chipul unui om, copil sau matur, îi poate oferi inspirația de care are nevoie pentru a schița un nou tablou. În el zace o forță misterioasă, o putere creatoare care nu dispare în niciun moment. Fiindcă niciodată nu se mulțumește cu puțin, cu ceea ce a realizat până în prezent, ci se străduie mereu să se perfecționeze și să creeze ceva inedit. Să fie mai bun, din ce în ce mai bun. Atât de bun, încât să-și depășească limitele. Voința lui de a înfăptui miracolul este atât de puternică, încât se aruncă în muncă cu multă pasiune, de fiecare dată cu o intensitate mai mare, cu acea bucurie de nedescris pe care numai oamenii însuflețiți de dorința de a realiza imposibilul o cunosc.

Un adevărat artist se lasă purtat întotdeauna de torentul inimii, torentul dătător de viață. Din fiecare plimbare pe care o face revine cu o temă pe care se grăbește s-o schițeze pe hârtie. Îl atrage frumusețea lucrurilor în general. Sclipirile frunzelor în vânt, jocul de umbre, lumina, vibrațiile unei roți de bicicletă neechilibrate, o picătură de rouă de pe o petală de trandafir, un colier în jurul unui gât, zborul gingaș al unui fluture, tristețea unei statui, forma unei bănci de lemn. Evident, artistul tânjește după calitate și diversitate.

El notează cu o iuțeală magică toate ideile pe măsură ce apar, unele după altele, indiferent cât de asemănătoare ar fi. Dar apoi încearcă să le dea un alt sens. Un sens cu totul și cu totul diferit, unic, de neînchipuit. Cum ar fi, de exemplu, o combinație între pietre și flori. Sau între cer și păsări. Sau între un chip omenesc și ferocitatea unui animal sălbatic. Cuprins de frenezia creației, el caută mereu să le dea lucrurilor o interpretare proprie, să exprime în fiecare tablou un mesaj. Un mesaj care să însemne de fiecare dată altceva și care să atingă coarda sensibilă a privitorului.

Pui în valoare acea parte a artei care există în procesul plăsmuirii artistice, în virtutea unei interpretări aduse momentelor esențiale care au marcat formarea și împlinirea propriei vocații?

Un adevărat artist continuă să se autodepășească. El știe că singura cale de a se ridica deasupra celorlalți, este să continue să se perfecționeze. Să-și cultive și mai mult talentul. Să capete mai multă „strălucire”, mai multă putere, mai multă încredere în capacitățile sale. De aceea nu-și pierde niciodată îndrăzneala de a încerca lucruri noi, de a vedea lumea dintr-o altă perspectivă. Ideile apar de peste tot.

Forme noi se îmbină, culori noi se întrepătrund. Descoperă noi tehnici. Misterioasa bucurie care sălășluiește în firea lui, de a crea, de a da o interpretare nouă și specială ideilor sale, îi alimentează pasiunea și îl determină să-și forțeze limitele. Niciodată nu se oprește din căutat. Stăpânit de acea năzuință lăuntrică spre ideal, ce este proprie tuturor maeștrilor, pune zilnic mâna pe penel și pictează. Uneori fără întrerupere. Ore în șir. Pentru că inspirația îi apare numai muncind.

Ceea ce îl face pe un lider să fie excepțional este această dorință imensă, precum cea a unui artist, de se autodepăși, de a fi întotdeauna mai bun. Niciodată un lider nu va reuși să-și mențină poziția dacă nu muncește cu multă abnegație, dacă nu urmărește zi de zi să se perfecționeze și să se autodepășească. Căci cel ce nu încearcă să se implice mai mult în realizarea obiectivelor carierei sale, în dezvoltarea lui personală și profesională, cel ce nu se străduie mereu și mereu să devină mai creativ, mai productiv, mai eficient în ceea ce face, va fi tentat să renunțe.

Leadershipul înseamnă să extinzi orizontul valorilor care îți conturează personalitatea, transformând experiența într-o formă de expresie creativă.

În ziua de azi, cine vrea să obțină rezultate extraordinare pur și simplu nu-și poate permite să rămână la un nivel de performanță scăzut. Iar cine vrea să conducă bine trebuie numaidecât să dovedească faptul că este un mult mai bun profesionist decât toți aceia pe care îi conduce.

Valorile de contur ale propriei tale importanțe, precum performanța, principialitatea, gândirea critică și etică, sunt date de modul cum te prezinți în fața celorlalți și ce limbaj folosești - un limbaj artistic, creativ, ce pune accentul pe emoția umană și pe expresia culturală. Definiția expresiei artistice o putem extrage din dicționar: este unitatea sintetică a manifestării exterioare a gândirii și sentimentelor prin intermediul cuvintelor, gesturilor, culorilor, liniilor, sunetelor.

Firmele au nevoie de lideri care să fie dispuși să treacă peste propriile limite. Prin urmare un lider, al cărui țel este să-și determine subalternii să obțină rezultate tot mai bune pentru ca firma să prospere, trebuie să fie mânat de dorința de a obține performanțe din ce în ce mai mari. Și, pentru că este un model pentru toți ceilalți, trebuie să fie cât mai bun în tot ceea ce face. În practicile pe care le utilizează, în regulile pe care le stabilește, în deciziile pe care le ia, în alegerile pe care le face. În arta pe care o semnează.

Poți să-ți ridici exemplul personal la rang de virtute îndurând permanenta conexiune cu "Tot ceea ce ești" în mijlocul unei experiențe de creație omologate sub raportul unei valori de referință?

Cum ar putea un lider să mobilizeze energiile celorlalți oameni și să le stârnească o pasiune intensă pentru munca lor dacă el însuși nu este mânat de dorința de a obține rezultate din ce în ce mai bune? Cum ar putea un lider să îi îndemne, să îi provoace, să îi inspire și să îi încurajeze pe oameni să se perfecționeze dacă el însuși nu este, mai întâi de toate, foarte bine pregătit și bine pus la punct cu toate noutățile din domeniu?

Numai prin exemplul personal, prin interesul pe care îl arată față de propria persoană, față de profesionalismul său, și prin fidelitatea lui față de companie sau angajator va putea să urce mai sus în ierarhie și să se mențină acolo. Prin urmare, un lider trebuie, în primul și în primul rând, să se autoeduce să devină ceea ce afirmă că este: un foarte bun profesionist. Iar un bun profesionist știe că singura cale de a obține performanțe superioare este să încerce în permanență să evolueze și să se autodepășească.

Valoarea de referință a unui om de calitate se scade din valoarea finală a investiției făcută în reprezentările artistice care depașesc așteptările celorlalți.

Arta pe care ți-o asumi în încercarea de a realiza o capodoperă derivată din interesul acordat unei pasiuni a cărei intensitate poate naște o legendă a perfecțiunii într-o lume nou-nouță.

Concluzie: Fără dorința de autodepășire nu se poate obține performanța. Performanța se obține numai prin muncă, creativitate, perseverență și perfecționare continuă. Este esențial să gândim că întotdeauna se poate și este loc de mai mult bine, și să acționăm în acest sens. Automulțumirea duce la stagnare, la plafonare, ceea ce nu numai că nu este în beneficiul nimănui, ci chiar în detrimentul tuturor.