ro  fr  en  es  pt  ar  zh  hi  de  ru
ART 2.0 ART 3.0 ART 4.0 ART 5.0 ART 6.0 Pinterest

Captiv într-un roman de maturitate

On Iunie 01, 2015, in Leadership +50% Extra, by Neculai Fantanaru

Croieşte-ţi un drum propriu al cunoaşterii umane, căutând calea de mijloc între timp şi urmarea unor situaţii ce nu pot fi explicate decât ca fiind nişte percepţii false a unei lumi prezente.

Totul părea a se manifesta în deplinătatea capacităţii mele de a duce la bun sfârşit un lucru pe care alţii doar îl visează sau îl ţin secret, în modul în care albinele prelucrează nectarul, adică printr-un fel de atracţie dintre o sursă de energie interminabilă - hrană vie pentru o minte care caută, nu una care doar se întreabă - şi fluxul vectorului de stare care impulsionează fiinţele spre acţiune. Dar, de ce-mi ieşea în cale această obligaţie responsabilă încleştată cu disperare de gânduri şi emoţii străine mie?

La mijloc era vocea cea mai profundă, lăuntrică, care-mi şoptea tot felul de modificări revelatoare cu acea fineţe a ceasornicarului ce are la dispoziţie numai lama obişnuită a unui briceag pentru a finisa piesele prelucrate brut. Constant, ea îmi arăta calea de mijloc între timp şi urmarea unor situaţii ce nu pot fi explicate decât ca fiind nişte iluzii, percepţii false ale unei lumi prezente, în numele trecutului şi viitorului, strecurate prin desişul meandrelor şi întortochelilor sufleteşti.

Mă simţeam cumva captiv într-un roman de maturitate a lui Dumas. Eroul său răscolea cu fineţe şi cu o înţelegere fantastică sufletele înalte şi cele mai joase, până la cele mai ascunse gânduri, până la ultima celulă a fericirii sau nefericii lor. După ce lucra cu puteri demiurgice în întreaga lor complexitate, le arunca în experienţe însufleţitoare, redându-le acea valoare pe care timpul le-a răpit-o, aprinzând din nou în ei scânteia vieţii. Altora le transmitea lecţia obiectivă a pedepsirii divine în funcţie de gradul lor de culpă.

Reversul acestei determinări cauzale îl constituia temerea de a accede spre o înlocuire a puterii de înţelegere cu supremaţia legilor nescrise ale leadershipului, în frământările căutărilor de afirmare. Plin de însufleţire, uitasem să respect arta reuşitei.

Leadership: Oscilezi între graniţele imaginaţiei sau a CEVA ce îţi doreşti să schimbi la o lume trăitoare prin tot ceea ce ascunde?

Întotdeauna stăpânirea a ceea ce se cere a fi manifestat, cuprins şi stăpânit cu întreaga pricepere, într-un câmp al efectului de cauză, chiar şi în limitele mişcătoare ale imaginaţiei, este o experienţă la fel de spectaculoasă precum reuşita de a răscoli sufletele şi de a produce emoţii. Dar tot atât de îndoielnică şi greu de prelucrat. Leadershipul nu se separă de ceea ce se cere a fi stăpânit atunci când nu se cunosc coordonatele punctelor de intersecţie dintre „ascuns” şi „dezvăluit”.

Stăpânirea unei construcţii de mari dimensiuni, care ascunde adevărata faţă a ceea ce este important de evaluat, producând ceea ce se cheamă „a impune”, în anumite faze ale leadershipului care are ca element important apropierea de tot ceea ce este străin, presupune şi o reprezentare despre individ pe temeiul unor însuşiri false sau secundare.

În acest caz, individul şi lumea lui vor fi substituite de aşa-zisa împuternicire a închipuitului, o cunoaştere experimentală dezvoltată pe baza estimării gândurilor şi emoţiilor în situaţiile impresionante, ţinând cont de faptul că el se reinventează constant printr-o serie de roluri de întindere relativ redusă, dintre care merită să fie abordate doar cele active şi responsabile.
 
Aşadar, cine intenţionează să se valorizeze în ipostaza de om al schimbării, în deplinătatea capacităţilor sale de înţelegere a tot ceea ce se întâmplă în jurul său, prin tot ceea ce a fost şi este ascuns, neputând fi decât intuit, mai întâi de toate trebuie să facă loc închipuitului să se manifeste.

Căutând un drum propriu al cunoaşterii unei lumi trăitoare prin tot ceea ce ascunde, oscilând între graniţele imaginaţiei sau a CEVA ce îţi doreşti să schimbi la ea, vei reuşi să te încadrezi mai uşor în tiparele impuse de o viziune care depăşeşte imediatul. Omul este un martor al adevărului, dar în acelaşi timp un tărâm al iluziei şi al înşelării pe care „imediatul” nu-l poate identifica ca fiind o determinantă a stabilităţii sau a potenţialului său de evoluţie.

Nu poţi cuprinde cu raţiunea şi cu sufletul o lume aparte, urmărind dintre numeroasele direcţii de investigare ce vin în prelungirea acestui fir roşu al destinului numit efect (prin cunoaştere şi descoperire, prin experiment şi prin monitorizarea profunzimii trăirilor care însoţesc indivizii) decât dacă adaugi la reflecţiile tale despre însemnătate şi rânduială conştiinţa unei discrepanţe între fapte şi realitate. Dar, astfel, binemeritata imaginaţie poate aduce mai degrabă cu iluzia. Ai grijă în ce te încrezi !

Captiv într-un roman de maturitate devine fiecare aspirant la statutul de lider care încearcă să realizeze legătura dintre o lume a simplei aparenţe, o lume a prejudecăţilor şi o lume a adevărului.

Dacă vrei să-ţi croieşti un drum propriu al cunoaşterii umane, încearcă să găseşti calea de mijloc între timp şi urmarea unor situaţii ce nu pot fi explicate decât ca fiind nişte iluzii, percepţii false a unei lumi prezente, în numele trecutului şi a viitorului, strecurate prin desişul meandrelor şi întortochelilor sufleteşti. Poţi?

 


Ultimele articole accesate de cititori:

  1. Alchimistul (II)
  2. Alchimistul (I)
  3. Tango to Evora
  4. Lily was here

Alatura-te Comunitatii Neculai Fantanaru
decoration
Despre | Site Map | Termeni si conditii | Privacy | Parteneri | Feedback | RSS Feeds
© Neculai Fantanaru - Toate drepturile rezervate

Like Us On Facebook

Subscribe to us