Caracterul nedeterminat al omului de geniu

Permite-le oamenilor să te definească în funcție nu doar de performanțele tale excepționale, cât mai ales în funcție de felul în care tu însuți îți canalizezi "vibrațiile" în viața lor.

Pe unii îi surprindea aspectul său: un cap mare, disproporționat, sau vocea sa neobișnuit de subțire. Pe alții, regizorul îi hipnotiza de la prima întâlnire. Criticul de cinema, Leon Moussinac descrie prima sa întâlnire cu Serghei Mihailovici Eisenstein, a cărui personalitate l-a “răscolit” cu totul: “ Te domina, fizic și intelectual totodată. Fizic, prin mobilitatea feței și a mâinilor, prin puterea bustului pe care se însera volumul masiv al capului, prin strălucirea energiei și a inteligenței care emana din toată persoana sa. ”

Eisenstein era perfect conștient de uriașa sa valoare, de geniul său, același artist care a creat cea mai solidă operă din istoria cinematografiei și căreia i s-ar potrivi, pe bună dreptate, cuvintele lui Picasso: “ Impresioniștii au vrut să înfățișeze lumea așa cum o vedeau. Pe mine nu mă atrage asta. Eu vreau să înfățișez lumea așa cum o gândesc. ”

Întrebat asupra primei impresii pe care i-a făcut-o Eisenstein, istoricul de film american Jay Leyda declara: “ Mi-a fost teamă. Eisenstein semăna cu Jupiter, cu un zeu mânios. Încerca totdeauna să te impresioneze ca și cum ar vrea să-ți facă un test. Ceea ce, bineînțeles, supăra pe toată lumea. Dar această atitudine a lui Eisenstein era numai o mască. Dacă supraviețuiai, totul mergea bine cu el și, în ciuda caracterului său foarte complicat, era un om și un profesor minunat. ” *

Poți să elimini neajunsurile de a fi un model de urmat construit după ideea că nu trebuie să fii perfect?

Este posibil să existe un gen de om al extremelor, în același timp promițător și dezamăgitor? Un om care să furnizeze impulsuri de sincronizare a funcțiilor Ego-ului cu valențe negative, dar care totodată să poată fi structurate și proiectate pe un fond mai luminos?

Un fel de versiune îmbunătățită a omului cu aspirații spre înalt, cum sunt toți aceia care nu cer niciodată nimic, dar știu să obțină totul, mișcând orice se întâmplă în jurul lor. A omului care utilizează parțial un sistem de conducere automată, direct influențat de caracteristicile de excepție care permit individualizarea sau stabilirea unicității sale.

Un asemenea om înțelege când ceva nu este în regulă, dar nu acționează imediat “frâna de urgență “. Ci îi lasă pe ceilalți oameni să-l definească în funcție nu doar de performanțele sale excepționale, cât mai ales în funcție de felul în care el însuși își canalizează "vibrațiile" în viața lor.

Aceste vibrații nu sunt altceva decât o manifestare a spiritului, provocate de încărcătura de convingeri existentă în diferite momente ale vieții. O depășire a propriilor limite prin crearea unei inteligențe superioare, hrănită din cultură, care îi lasă pe ceilalți fără cuvinte.

Ești o inovație sau o lacună a “versiunii” finale a aceluiași individ, căruia i se poate încredința menirea de a fi un simbol al spiritului de challenger?

În studiul meu asupra dimensiunii umane, combătând incompatibilitatea, preconizată de unii, între diversele versiuni ale aceluiași individ, pătrunzând în straturile profunde ale ființei sale, urmăresc formarea constantă a resurselor sale de competență și originalitatea lui în a promova anumite concepte vizavi de construcția științei.

Și ce constat la o scară din ce în ce mai mare? Că un asemenea artist care trăiește viața de zi în conformitate cu descoperirile succesive ale gândurilor care-l asaltează, nu poate fi decât solidar cu cei care contribuie în mod continuu la progresul lui, la sporirea științei sale.

Leadershipul înseamnă să reușești să impresionezi oamenii, fără să-i testezi și fără ca ei să te testeze pe tine. Dacă poți. Asta este măiestria de a trezi interese, de a te apropia de ceilalți, creând un consens, nu condiționând. Invitându-i pe oameni să te cunoască, chiar și atunci ești judecat aspru, chiar și atunci când nu ești în vârf de munte, chiar și atunci când te acompaniezi singur în procesul schimbării.

Inovația versiunii tale finale este un efort de a te raporta la un plus de valoare care se resimte în aspectul general pe care îl capătă reputația ta. Iar a te lega de o lacună a versiunii tale finale înseamnă să-ți accepți tendința de a te limita la esența ființei tale: de a rămâne un artist care a înțeles viața și a receptat-o în creațiile sale, dar care nu se dedă la a face artă din modul în care îl văd ceilalți.

Apa lichidă, plasată într-un mediu cu temperatură mai mică de 0 grade se solidifică, trecând în formă cristalină. La fel și un om iscusit care e plasat chiar într-un mediu neprielnic și ostil. El reușește să treacă în avantajul de a fi recomandarea ideală pentru un leadership puternic, creând o anumită stare de spirit și bună dispoziție, numai prin resursele sale de competență și performanță - ce acționează ca o pârghie pentru crearea de influență. Dar și pentru menținerea echilibrului de putere între acești doi poli: unicitatea și apartenența la grup.

Impresia pe care o lași celor din jur trebuie să fie direct proporțională cu valoarea pe care ți-o atribui singur într-un context de tipul: "trăiesc și mă ghidez după calitățile de care sunt perfect conștient că le am".

Caracterul nedeterminat al omului de geniu scoate în evidență latura vieții tale interioare care îți poate păstra mintea curată și deschisă, ferind-o, pe cât posibil, de acea experiență a neputinței de a înțelege realitățile înconjurătoare. Unicitatea te ajută să te distingi într-o lume plină de diversitate, determinându-te să fii un model de urmat pentru cei din jur, chiar dacă atitudinea lor față de tine este de tipul “mai vedem noi”.

* Notă: Ion Barna - Eisenstein, Editura Tineretului, 1966.