ro  fr  en  es  pt  ar  zh  hi  de  ru
ART 2.0 ART 3.0 ART 4.0 ART 5.0 ART 6.0 Pinterest

Ce fericită trebuie să fie păpuşa asta

On Martie 27, 2014, in Leadership On/Off, by Neculai Fantanaru

Fă o incursiune în străfundurile fiinţei tale, care să asigure recunoașterea propriei tale individualităţi.

În clipa când micuţa Cosette ieşi cu găleata în mână, aşa amărâtă şi copleşită cum era, nu se putu stăpâni să nu-şi arunce ochii spre această minunată păpuşă, spre “doamna” cea frumoasă, cum îi spunea ea. Biata fetiţă rămase înmărmurită. Nu văzuse încă păpuşa de aproape. Toată prăvălia asta i se părea un palat. Păpuşa nu era păpuşă, era o arătare. Bucuria, strălucirea, bogăţia, fericirea i se arătau ca în lumina unui vis acestei făpturi nefericite, atât de adânc cufundată în mizeria ei jalnică şi rece.

Cosette măsura, cu înţelegerea neştiutoare şi tristă a copilăriei, prăpastia care o despărţea de păpuşă. Îşi spunea că ar trebui să fie regină sau măcar prinţesă ca să poată avea un “lucru” ca ăsta. Se uită la frumoasa rochie roz, la frumosu-i păr neted şi îşi spunea: “Ce fericită trebuie să fie păpuşa asta!”

Nu-şi putea lua ochii de la această prăvălie fantastică. Cu cât se uita mai mult, cu atât rămânea mai uimită. I se părea că vede paradisul. Mai erau şi alte păpuşi în spatele celei mari, care i se păreau zâne şi îngeri.

În extazul ei uitase totul, până şi treaba pe care o avea de făcut. *

Leadership: Poţi să introduci noi “output-uri” în experienţa personală care să identifice valoarea ta reală, fără să declanşezi durerile ce corespund reprezentărilor unei conştiinţe acut reflexive?

Cum poate un lucru nesofisticat, un produs fantasy story lipsit de orice urmă de umanitate, remarcându-se doar prin artificialitate, care te încearcă intens de la prima până la ultima privire, rătăcind sensurile pe care numai o inimă curată le suportă, al autenticității sau sincerități, într-o ireversibilă stare de spirit, emoţie vie, să determine valoarea propriei tale fiinţe?

Indubitabil, aici se dezvoltă interesul pentru propria ta imagine, nedistorsionată de percepţiile variate pe care le ai asupra a tot ce te înconjoară, prin obţinerea unei satisfacţii care ar putea confirma anumite aspecte pozitive ale vieţii. Aceste aspecte, pentru a câştiga acea cursă rapidă cu tine însuţi în mijlocul unei existenţe pline de suişuri şi coborâşuri, trebuie mai întâi să-şi pună amprenta asupra progresului tău favorizând descoperirea de sine, ca şi aplicarea unor noi formule de auto-condiţionare.

Iar asta ne aminteşte de sentimentul trăit de micuţa Eva de Chazelay, din romanul lui Dumas, care atunci când s-a privit pentru prima dată în oglindă, nepăsătoare până atunci faţă de persoana ei, a fost cuprinsă de un sentiment de bucurie vecin cu extazul: „Je suis belle”.

Două “output-uri” par să identifice valoarea reală a unui individ: posibilitatea de a realiza un vis şi amintirea unei experienţe dureroase care depinde de cantitatea totală a durerii suferite. Iar cine declanşează durerile ce corespund reprezentărilor unei conştiinţe acut reflexive, comparând modul de a fi al lumii exterioare cu incognoscibilitatea lumii interioare, îşi măsoară stările sufleteşti în funcţie de întâmplările şi oamenii ce îi apar în cale pe neaşteptate.

Leadership: Va fi viaţa ta o constantă fugă după ceea ce ştii că ai putut avea odată, ancorându-te la ceea ce ştii că ai trăit fără consecinţe?

Orice se petrece în tine este întotdeauna strict confidenţial, un fel de lege absolută a unei ficţiuni suverane, un bloc monolitic al unei puteri, acolo unde nu se poate strecura nimeni. Cumva, lumea ta pare că şi-a găsit calea, umplând nişte spaţii goale ale existenţei tale. Este vorba de perceperea de sine, vibrând la comanda activă de tip comutator, raportată într-un anumit moment la un element de referinţă, influent şi principial, în lumina unui vis care te preocupă.

În leadership, asta înseamnă că ai găsit mijloacele interioare de a activa programul de apreciere calitativă, introducând noi “output-uri” în experienţa personală care pot identifica valoarea ta reală în contextele date de necesitatea recunoașterii propriei individualităţi. Aceste output-uri sunt de fapt indicatorii de tip rezultat care cresc satisfacţia pentru faptul că ai reuşit să te înţelegi, să te accepţi, să ai o conexiune puternică cu tine însuţi prin intermediul imaginii pe care ţi-o asumi şi o transmiţi.

Imaginea despre sine funcționează ca o sită atunci când cerne sentimentele, amestecându-le cu timpul, conferindu-le o formă adecvată de expresie care îţi conferă maturitatea şi puterea de acceptare a ceea ce eşti. Sau poate funcţiona ca un scut de apărare atunci când le transformi în adversari de temut. În leadership, bucuria, strălucirea, bogăţia descoperirii de sine este arbitrul care alege câştigătorul în marele concurs al împlinirii.

A te ancora la ceea ce ştii că ai trăit fără consecinţe, fără să îndrăzneşti să te apropii de obiectul minţii tale, înseamnă să te limitezi la ceea ce ştii că nu poţi primi niciodată.

Ce fericită trebuie să fie păpuşa asta aduce în atenţie mulţumirea şi satisfacţia apărute în urma unei autoevaluări pozitive care îşi atribuie beneficiul acelei dorinţe de a atinge un grad înalt de înţelegere şi acceptare, asociate cu un grad înalt de certitudine obiectivă. Astfel încât imaginea reală despre sine să fie în concordanţă cu ceea ce eşti şi cu ceea ce vrei să fii.



* Notă: Victor Hugo - Mizerabilii;

 


Ultimele articole accesate de cititori:

  1. Alchimistul (II)
  2. Alchimistul (I)
  3. Tango to Evora
  4. Lily was here

Alatura-te Comunitatii Neculai Fantanaru
decoration
Despre | Site Map | Termeni si conditii | Privacy | Parteneri | Feedback | RSS Feeds
© Neculai Fantanaru - Toate drepturile rezervate

Like Us On Facebook

Subscribe to us