ro  fr  en  es  pt  ar  zh  hi  de  ru
ART 2.0 ART 3.0 ART 4.0 ART 5.0 ART 6.0 Pinterest

Confruntarea titanilor

On Ianuarie 15, 2013, in Leadership Deluxe, by Neculai Fantanaru

Conferă consistenţă şi flexibilitate leadershipului tău, depăşind barierele convenţionale autoimpuse.

Tot timpul am fost convins că nimic nu controlează mai mult, esenţial şi definitoriu Omul, în afara genelor sale, în afara naturii sale predominante, decât actele sale ale cărui urmări nu le poate prevedea.

Fie şi numai din acest punct de vedere, un acru şi gratuit concept al fărâmei mele de existenţă, aş fi putut ceda irezistibilei tentaţii de a trăi, derutant, ironic şi sec, un alt timp, o altă realitate. Tranziţia spre o etapă absurdă a cunoaşterii de sine, degradantă, care mă putea arunca pur şi simplu într-o veritabilă disperare.

Singura lumină a existenţei mele era mai mult secundară “luminii primordiale”. Modul meu de a accepta viaţa de zi cu zi contrasta parcă cu nevoia crescândă, aproape maniacă, de a trăi ceva diferit şi de a acţiona conform reprezentării unor legi antagonice. O amăgitoare ipostază pe care nu mi-o imaginasem, dar pe care trebuia să mi-o asum cu acelaşi sentiment de vinovăţie pe care îl poartă în suflet un judecător care îşi asumă nişte prerogative care nu intră în competenţa lui.

Mă izbeam necontenit de dificultăţi la care nu mă aşteptam, o ambiguitate întreţinută de contradicţii spontane. Provocată pe de o parte de o stare de nehotărâre cauzată de un proces de schimbare care nu a fost dus până la capăt, iar pe de altă parte de existenţa opoziției dintre curajul de a mă privi în faţă, voinţa a mă desprinde de individualism, putinţa de a-mi deschide ochii, inima, perspectivele de viaţă spre varii orizonturi.

Într-un cuvânt, eram tentat să rivalizez cu autoritatea mea proprie.

Prizonier în spaţiul unde se înstăpânesc frământările

Existenţa mea era deformată, fragmentată asemenea unui nor care încet îşi schimbă forma, de câteva încercări de reabilitare proprii. Părea că niciuna nu putea fi dusă până la capăt.

Mă simţeam năuc, ca acel negustor care, întorcându-se dintr-un pelerinaj făcut la Mecca, se opreşte lângă o fântână. După ce mănâncă nişte curmale, aruncă sâmburii în aer – iar unul din sâmburi ucide pe fiul invizibil al unui duh aerian. Când află de crima lui – consecinţa unei acţiuni necalculate, toate regretele îi năpădesc fiinţa.

Mă izolasem într-un spaţiu stăpânit de frământări, temeri şi regrete.

Ceva ciudat îmi stârnea curiozitatea în direcţii din ce în ce mai multe, fără a satisface nici una din ele pe deplin. Ar fi trebuit să adopt o poziţie fermă, reformatoare, pozitivă, salvatoare. Să nu săvârşesc un act ale cărui urmări nu le pot prevedea. Într-o anumită măsură era un refuz tacit de a mă decupla de la orice frustrare care se aduna ca o tensiune internă, impunându-mi tot mai multe oprelişti – care dacă nu era tratată ajungea să devină tipar şi în cele din urmă trăsătură de personalitate.

Însă, exact pe dos se situau lucrurile. Adoptasem o poziţie neclară, instabilă şi umilă, care îmi dădea de înţeles că sunt de acord cu ceea ce îmi ordona “autoritatea” din mine, acest organ de comandă care îmi influenţa felul de a fi. Această putere sfidătoare, acest Javert lăuntric, nestăvilit de o datorie neîndurată, poliţienească, care stătea la pândă până mă surprindea cu garda jos, - în loc să mă sprijine, mă tulbura în cel mai profund mod posibil.

Eram pus la zid de propria mea personalitate, de firea mea absolut contradictorie, de propria mea încremenire într-un anumit stadiu al evoluţiei. Un grad minim de flexibilitate, şi aş fi putut să mă regăsesc, aş fi putut să înţeleg ce-i cu mine, ce vreau, de ce procedez în felul în care o fac, de ce simt așa cum simt, de ce încă mai sunt o insulă ascunsă în mijlocul unei mări furtunoase.

Leadership: “Ca să afli cum va dormi călăreţul la noapte, întreabă calul”

Cedezi tentaţiei de a trăi derutant o altă realitate? Tranziţia ta spre etapă deplină a cunoaşterii de sine cauzează o anumită doză de frustrare? Modul meu de a accepta viaţa de zi cu zi contrastează cu nevoia crescândă de a trăi ceva diferit? Acţionezi conform reprezentării unor legi antagonice?

Înţelegerea propriei realităţi, cu tot ceea ce reprezintă ea în drumul tău spre desăvârşirea personală, se poate dovedi a fi o mare povară, un proces ireversibil care nu poate curge decât într-o singură direcţie: spre involuţie. Această înţelegere definitorie a ceea ce eşti şi a ceea ce reprezinţi în trecerea spre o treaptă superioară de dezvoltare, poate avea efect secundar – ea poate restrânge orizontul aşteptărilor cu care priveşti viitorul, limitând orice cale de acces spre excelenţă.

Nu poţi să-ţi trăieşti viaţa în leadership decât mergând înainte, înţelegând mai bine cu ce fel de persoana ai de a face – propriul tău Eu. Dar acest Eu, ca un munte care stârneşte o avalanşă pe neanunţate, îţi poate redirecţiona atenţia asupra unor defecte pe care nu ţi le accepţi, asupra unei realităţi degradante, bazată pe o cunoaştere de sine inferioară. O explozie în personalitatea ta pe care n-o poţi stăpâni, care te poate arunca pur şi simplu într-o veritabilă disperare.

Leadership: Cum rivalizezi cu autoritatea ta proprie?

În romanul “Gambitul calului”, scriitorul american William Faulkner exprimă o părere: “Ca să afli cum va dormi călăreţul la noapte, întreabă calul.

Și oamenii puternici, dar mai ales ei, sunt la un moment dat vulnerabili. Şi tu vei fi la un moment dat pus în postura călăreţului, învăluit într-o ceaţă densă, unde nimic nu se vede. Expus în faţa unei stări de confuzie, care îţi şopteşte într-una: "nu ştiu ce să fac, nu ştiu ce să simt, nu ştiu cum să mă descurc cu situaţia asta". Însoţit de o impresie falsă creată de o realitate dură, asemenea unei fiinţe neştiutoare pe care simţi nevoia să o protejezi.

Pe de o parte, prezenţa constantă din viaţa ta va fi întotdeauna “Calul” - piesa de şah unică prin modul de a se deplasa, desemnând necesitatea, nădejdea de eliberare din această stare, o oglindă perfectă a modului cum tratezi cu tine însuţi – cu autoritatea ta proprie care restrânge orizonturile. “Calul” te previne, îţi furnizează acel grad minim de flexibilitate, de a te regăsi. Nu există reţeta mai bună pentru reuşită, decât transpunerea ta într-o realitate favorabilă.

Dar pe de altă parte vei fi expus acelei puteri sfidătoare, tendinţei de a te lăsa integrat în capriciile şi modele unei gândiri nefaste – te vei afla sub autoritatea acelui Javert lăuntric, care stă la pândă până când te surprinde cu garda jos, tulburându-ţi existenţa în cel mai profund mod posibil.

Dacă adopţi o poziţie neclară, instabilă şi umilă, vei da de înţeles că eşti de acord cu ceea ce îţi ordonă această autoritate din tine, acest “organ de comandă” care îţi influenţează felul de a fi, personalitatea, şi deci stilul de leadership pe care îl practici.

Schimbările pozitive care au loc în stilul tău de a conduce, se produc mai întâi la nivel central, în structura ta de personalitate. Fă leadershipul tău valoros, adaugă-ţi permanent un plus de valoare, de energie şi putere.

Luptă-te constant cu tine însuţi, cu acea parte din tine pe care n-o poţi birui uşor, cu Javert. Depăşeşte aspectele contradictorii ale propriului tău Eu. Evită orice încremenire într-un anumit stadiu al evoluţiei. Nu este de aceea lipsit de importanţă ce credem, mai exact spus: ce aşteptăm azi de la viitor, pentru formele concrete în care el se va realiza mâine.

Eşti cuprins de un sentiment de vinovăţie fabricat de o amăgitoare ipostază, de o stare de nehotărâre datorată unui proces de schimbare care nu a fost dus până la capăt? Eşti tentat să rivalizezi cu autoritatea ta proprie?

Conferă consistenţă şi flexibilitate leadershipului tău, depăşind barierele convenţionale autoimpuse.

Confruntarea titanilor desemnează acea luptă permanentă dintre cele două laturi din tine însuţi – o latură care te surprinde cu garda jos, care te face să te vezi cu ochi critici, denaturându-ţi personalitatea; şi una care te avantajează, aducându-ţi o mulţumire specială. O luptă dintre doi titani, din care iese un singur învingător: leadershipul.

 


Ultimele articole accesate de cititori:

  1. Alchimistul (II)
  2. Alchimistul (I)
  3. Tango to Evora
  4. Lily was here

Alatura-te Comunitatii Neculai Fantanaru
decoration
Despre | Site Map | Termeni si conditii | Parteneri | Feedback | RSS Feeds
© Neculai Fantanaru - Toate drepturile rezervate

Like Us On Facebook

Subscribe to us