ro  fr  en  es  pt  ar  zh  hi  de  ru
ART 2.0 ART 3.0 ART 4.0 ART 5.0 ART 6.0 Pinterest

Cum devine cineva Eisenstein?

On Februarie 07, 2014, in Leadership IQ-Light, by Neculai Fantanaru

Transformă-ţi leadershipul într-un "Private Open Space", formându-ţi o viziune care să creeze condiţiile unor descoperiri de mare valoare.

Prima viziune asupra filmului „Greva” a creat condiţiile descoperirilor artistice de importanţă istorică hotărâtoare, care au făcut nemuritor numele lui Serghei Eisenstein. Conceperea acestei prime viziuni - pe care cei din jur o priveau cu zâmbetul amuzat-indulgent - a însemnat un element esenţial al fenomenului cuprins în întrebarea: cum devine cineva Eisenstein?

În mecanismul fenomenului convieţuiesc deopotrivă un talent exploziv, care sparge legi existente, creându-și-le pe ale sale proprii, cât şi o gândire intensă, lucidă, de rară acuitate. Trăsătura esenţială a acestui mare regizor este înflăcărarea pe care o modelează înţelepciunea. El e omul care îşi construieşte o imagine de ansamblu, pentru ca abia apoi să treacă la găsirea diverselor situaţii în care se manifestă această imagine. *

Leadership: Ce însemnătate poţi da unei creaţii care este ea însăşi rezultatul unei înţelegeri coordonate de o complexitate de factori cu influenţe de intensitate diferite?

Nu poţi obţine o victorie semnificativă în lupta cu creaţia, raportându-te la ansamblul realităţii înconjurătoare care deseori devine o oprelişte în calea idealurilor, decât printr-o lărgire a conştiinţei de sine, urmată de o schimbare fundamentală în modul de abordare a viziunii şi conţinutului ei. Acestea din urmă ies la lumină, conform unei anumite ordini a formelor de exprimare ale creaţie, doar în momentul în care, având ceva de spus şi de transmis, te angajezi într-o autodepăşire permanentă.

Este greu de stabilit ce anume ne apropie mai mult de secretul creaţiei: marea concordanţă cu normele de eficienţă sau uşoara abatere faţă de ele. Dar autodepăşirea, trecerea spre o nouă fază a experienţei de muncă, prin care sunt acumulate practicile şi cunoştinţele alternative, aduce în marea ecuaţie a leadershipului noi variabile de optimizat, susţinând maturizarea intelectuală care permite creaţiei să se integreze mai bine în zona de progres personal, delimitată de diverse repere de tipul "suficient" sau "insuficient".

Viziunea este parte a actului de creaţie, căci pune la dispoziţia a ceea ce numim „lumea viitorului”, noi resurse de accesare a „ineditului”, fondând o cunoaştere independentă de orice altă autoritate. Activată în contextul unei raţionalităţi care are tendinţa se opune regulilor şi de a le încălca, viziunea creează condiţiile descoperirilor artistice de importanţă hotărâtoare, care pot face nemuritor numele şi prestanţa liderului-artist.

Leadershipul nu este un spaţiu neutru de interacţiune cu procesul de creaţie, ci este un „Private Open Space” în care ai oportunitatea de a-ţi expune propriile convingeri, spărgând legile şi regulile existente, raportându-te la ansamblul realităţii resurselor de muncă (care deseori devine o oprelişte în calea perfecţionării).

Creaţia la care se raportează „leadershipul” este ea însăşi rezultatul unei înţelegeri coordonate de o complexitate de factori cu influenţe de intensitate diferite, cum ar fi descoperirile şi consecinţele lor. Dacă descoperirile nu oferă garanţia unei imagini personale şi profesionale, solide şi autentice, în contextul unui nou set de obiective de dezvoltare durabilă, atunci leadershipul va fi catalogat drept un „counter-trend” slab şi nu va avea o însemnătate de prim rang în cadrul procesului de schimbare.

Cum devine cineva Eisenstein? se referă la munca de creaţie pe care o depune liderul, cu înflăcărarea pe care o modelează înţelepciunea, spre căpătarea unei bogate experienţe în domeniu şi a unei bune funcţionari în condiţii de performanţă ridicate. Liderul care îşi construieşte o viziune, pentru ca abia apoi să treacă la găsirea diverselor situaţii în care se manifestă această viziune, este numaidecât condus de sentimentul de căutare a punctului de lansare a propriei gândiri ştiinţifice.



* Notă: Ion Barna - Eisenstein, Editura Tineretului, 1966.

 


Ultimele articole accesate de cititori:

  1. Alchimistul (II)
  2. Alchimistul (I)
  3. Tango to Evora
  4. Lily was here

Alatura-te Comunitatii Neculai Fantanaru
decoration
Despre | Site Map | Termeni si conditii | Parteneri | Feedback | RSS Feeds
© Neculai Fantanaru - Toate drepturile rezervate

Like Us On Facebook

Subscribe to us