ro  fr  en  es  pt  ar  zh  hi  de  ru
ART 2.0 ART 3.0 ART 4.0 ART 5.0 ART 6.0 Pinterest

Dansul magicianului (I)

On Aprilie 13, 2010, in Leadership de Vârf, by Neculai Fantanaru

Valorifică-ţi leadershipul în sensul interpretării a ceea ce vrei să devii, intrând în relaţie cu acea autoritate definitorie care are puterea de a controla particularul.

În sfârşit, după mulţi ani, s-au reîntâlnit. Miquel tocmai fusese numit guvernator în Noul Aragon, o provincie nouă în care trebuia să ştie să conducă, în timp ce Don Diego de la Vega, prietenul său de nădejde, devenise un spadasin de excepţie, poate chiar cel mai bun spadasin din lume.

Miquel avea planuri mari, visa să întemeieze o lume nouă, bazată pe dreptate şi egalitate. Dar toate visele sale s-au spulberat când, chiar în noaptea reîntâlnirii lor, a fost atacat de către asasinii colonelul Huerta, un om corupt, fără scrupule, care dorea cu orice chip să conducă el Noul Aragon.

Diego nu a avut timp să-şi salveze prietenul, dar înainte ca acesta să-şi dea ultima suflare, i-a jurat că va împlini toate principiile şi idealurile în care credea. Aşa că şi-a adăpostit personalitatea sub un pseudonim: Zorro.

Leadership: Îţi asumi compromisul în determinarea caracteristicilor de personalitate pe care le manevrezi, arătându-te limitat şi deficitar tocmai în ceea ce înţelege din perspectiva unei lărgiri de influenţă?

Fiorul primului dans. Zis şi făcut. Ca un bun psiholog, folosindu-se de numele şi de titlul prietenului său, Diego se proclamă guvernator imediat ce ajunge în Noul Aragon. Iar pentru a înlătura orice bănuială şi pentru a preveni orice posibil atentat la viaţa lui, el ia înfăţişarea unui om foarte sensibil, mereu împiedicat, peste măsură de fricos şi emotiv, afişând peste tot o stângăcie nemaiîntâlnită.

La fel ca un dansator începător de passo doble care cu o stângăcie ridicolă învaţă primii paşi, într-adevăr anevoioşi, şi execută încet, cu teamă şi neatenţie toate mişcările, Diego, oriunde s-ar afla, aproape clipă de clipă, cere indicaţii cât mai exacte, are permanent nevoie de îndrumare, stârneşte când râsul, când plânsul prin atitudinea sa necontrolată şi nesigură, constituind astfel pentru toţi cei de la curte un personaj novice, incapabil şi lipsit de interes.

Aşa cum bine plănuise, Diego apare mai degrabă drept un bufon care încearcă să distreze lumea, nicidecum un răzbunător cu sabia scoasă. Dar, indirect, tot acest joc avea ca scop extinderea sferei sale de influenţă. Zorro şi-a câştigat reputaţia mai întâi prin exploatarea slăbiciunii pe care a arătat-o lumii, apoi prin asigurarea condiţiei de originalitate în impunerea propriilor reguli.

Leadership: Te laşi prins în limitele unui spaţiu destul de îngust de manevrare a rolului tău?

Dacă un nucleu de gândire şi planificare a acţiunilor este bombardat de o mulţime de constrângeri şi provocări dificile, dar interesante în acelaşi timp, singurul mod de a le face faţă este de a le bloca în afara zonei de siguranţă. Sau, altfel spus, prin manifestarea acelei înalte virtuţi numite de scriitorul român, Nicolae Iorga: “capacitate de a ieşi de sub ocupaţie".

Leadershipul nu poate să constituie, decât cu mari excepţii, un model de solidaritate şi colaborare într-un cadru puternic competiţional, dacă eşti prins în limitele unui spaţiu destul de îngust de manevrare a rolului tău. Ci, întotdeauna, leadershipul pare mai degrabă a fi reordonat şi recizelat de-a lungul unui context variat de situaţii şi experienţe, exprimat cu ajutorul unei structuri de gândire care îl pune pe om în multiple ipostaze.

Rolul pe care ţi-l asumi trebuie să fie o prelungire a necesității de a nu te da bătut în lupta cu tine însuţi atunci când îţi sunt impuse acele limite de risc calculate prin regula: "e mai uşor să accepţi răutăţile altora, decât să-ţi impui bunătatea ta".

Leadership: Cum îţi manifeşti „particularul” în jocul transformărilor de personalitate?

Una din ipostazele liderului, este cea de "dansator-actor", intrând în rolul celui care îşi lasă amprenta într-un mod plăcut, făcându-se remarcat cu uşurinţă în procesul de aplicare a propriilor sale legi de funcţionare.

Un asemenea om utilizează probabilitatea de „apariţie” si impactul corespunzător asupra obiectivelor, căutându-şi echilibrul în absenţa limitelor sale, riscându-şi viaţa în faţa unei puteri enorme. Puterea de a face faţă acelei autorităţi opresive, cu o conotaţie negativă, numite "predestinare", mai mult prin explorarea adâncă a „particularului”.

Particularul este ceea ce rămâne după traversarea unui spaţiu populat cu limite. Este rezultatul a ceea ce faci cu fiecare pas al construcţiei de noi identităţi şi de noi stiluri de leadership (bazate pe sărituri, răsuciri, piruete, combinaţii de competenţe, schimbări de scenarii, scheme complexe de acţiune şi planuri ascunse). Şi el va depinde într-o anumită măsură de jocul special al transformărilor de personalitate.

Leadershipul este un joc al minţii şi gândiri, în sensul interpretării a ceea ce vrei să devii, pe care cu dibăcie îl poţi înscrie in cartea vieţii şi a realizărilor tale, în care tu eşti jucătorii principal.

Dansul magicianului exprimă ceea ce vrei să fii în concordanţă cu leadershipul, intrând în relaţie cu o autoritate definitorie. Această autoritate, coincizând cu gradul de responsabilitate pe care ţi-l asumi, trebuie să-ţi dea tot timpul ascultare şi, mai ales, trebuie să aibă puteri de suspendare sau îngrădire a accesului celorlalţi în spaţiul propriu de progres pe calea transformării de sine.


* Notă: Zorro (1975)

 


Ultimele articole accesate de cititori:

  1. Alchimistul (II)
  2. Alchimistul (I)
  3. Tango to Evora
  4. Lily was here

Alatura-te Comunitatii Neculai Fantanaru
decoration
Despre | Site Map | Termeni si conditii | Parteneri | Feedback | RSS Feeds
© Neculai Fantanaru - Toate drepturile rezervate

Like Us On Facebook

Subscribe to us