Desăvârșiri ale celor antecedente
Îndreaptă-ți atenția spre artă, dezvoltându-ți încrederea în a folosi tendința de întoarcere la o existență și o experiență predestinate unei glorii veșnice.
Urmărind datele care au fost făcute, descoperi cât de disparat revine în imaginația realizatorului fiecare scenă. În perioade diferite, la intervale mari de timp apar, în contemplarea unuia sau altuia dintre episoade idei noi, desăvârșiri ale celor antecedente.
De pildă, scena din catedrală, când Ivan anunță că va fi de acum înainte "cel Groaznic", se schițează în desene creionate în februarie, în martie, apoi în mai și în noiembrie 1942, deci - numai din ce am putut cunoaște - în decursul unui interval de aproape un an.
"Ivan cel Groaznic" se naște vulcanic, ca un fenomen primar, cu o forță eruptivă neînfrânată prin nimic de realizator. Încetul cu încetul contururile viitorului film încep să se arate, se ordonează materialul produs dezordonat de imaginație, se grupează totul pe liniile directoare ale viitorului scenariu.
Studiile din timpul elaborării filmului converg și ele în aceeași direcție. Eisenstein cercetează până și pozițiile caracteristice ale mâinilor și ale degetelor din picturile lui El Greco. *
Poți să te integrezi într-o existență trăită în trecut cu scopul de a experimenta „omul-nou” din perspectiva unei compoziții vizuale care descrie perfect situația în care opera eclipsează realitatea?
Crearea unei compoziții în artă este un proces asemănător descoperirii unei destinații foarte apreciate ce merită a fi explorată prin resurse limitate, folosind o realitate în care rodește un subiect plin de implicații existențiale ce pot afecta un cunoscător al artei. Mă refer la perspectiva unei compoziții vizuale care descrie perfect situația în care opera eclipsează realitatea prin faptul că modelul atenției generale capătă nuanța de "versiune a unei lumi mai vaste."
Consider că ceea ce lipsește și trebuie construit în termenii unei desăvârșiri a compoziției de inspirație și creativitate, cu cele necesare slujirii idealului unui pretins „om nou”, este deschiderea, familiarizarea și încrederea în a folosi tendința de întoarcere la o existență predestinată unei glorii veșnice”.
Omul-Nou este simbolul omului-vechi căruia i se adaugă acea prestanță de neuitat, specifică artistului care își resimte propria condiție sub semnul unei alterități armonioase, căutate și mereu invocate.
Leadershipul, în traiectoria unei mișcări de schimbare în profunda evoluție a unei noi gândiri, este o tendință de modificare a percepției vizavi de „omul nou” pe care vrei să-l creezi din reconstituiri ale unor modele și valori pierdute sau uitate. Deci o percepție care se formează numai din ce ai putut cunoaște într-un anumit interval de timp.
Schimbarea de sine poate să aibă loc într-un context de acceptare a unei viziuni care depinde de un mod de gândire desprins dintr-o examinare atentă a unei imagini, contopit în elemente ale limbajului pictural, obligând la a considera de actualitate tendința de a te identifica cu „noul om”.
Acest „nou om” trebuie să inducă ideea de forță eruptivă neînfrânata, de sursă de reorientare a propriei mentalități în direcția unei geografii a experienței unui perpetuu inovator care analizează efectele distanței dintre mai multe perioade de timp asupra ordinii propriilor convingeri și a preferințelor pentru versiunea sa de mâine.
Trebuie să trăiești experiența de a fi cuprins de ceva care e mai puternic decât tine, pentru a fi pregătit să te integrezi într-o realitate care face diferența dintre un destin frânt și o imagine de excepție.
Un lider trăiește tot timpul experiența de a fi „între” culturi și spații de viață distincte, dar care comunică între ele prin valorificarea unor părți din activele trecutului.
Leadershipul este un caz de import al unor preferințe de comunicare și răspândire a unui anumit tip de conținut, dincolo de imaginea unui ideal de viață și de perfecțiune. Cu alte cuvinte, încrederea într-o existență anterioară presupune să fii în contact cu tendința de actualizare a propriei tale ființe.
Desăvârșiri ale celor antecedente țin de încurajarea unor startup-uri a unor idei noi creative, prin creșterea nivelului de asumare a încrederii în a folosi tendința de întoarcere la o existență si o experiență de conducere predestinate unei glorii veșnice.
Am vrea astfel să mărim sfera de înțelegere a procesului de a naviga continuu spre alte perioade, deci îmbogățită prin studierea altor personalități din alte epoci, readucând și incluzând în actualitate anumite standarde de evaluare a elementelor de cultură precum idei, valori, atitudini și convingeri și implementarea lor într-o nouă devenire.
* Notă: Ion Barna - Eisenstein, Editura Tineretului, 1966.





