ro  fr  en  es  pt  ar  zh  hi  de  ru
ART 2.0 ART 3.0 ART 4.0 ART 5.0 ART 6.0 Pinterest

Dimensiunea motivaţională a leadershipului

On Iunie 26, 2016, in Leadership Fusion, by Neculai Fantanaru

Străduieşte-te să capeţi o poziţie dominantă, sincronizându-te cu o evoluţie progresivă care duce la protejarea unităţii dintre idee şi materie.

Nu eram niciodată prezent în activitatea mea de cercetare decât pentru a vedea totul dintr-o altă perspectivă, pentru a arăta totul şi a spune totul, chiar dacă totul se explica prin direcţionarea dată de gândurile cele mai ascunse, de reflecţiile adânci, magnifice, pe care le generam în momentele de maximă luciditate.

O parte importantă din mine, în care imaginaţia nu avea limite şi pentru care tendinţa către unitatea dintre atotcuprinzător şi mărginit devenea un fel de congruenţă de vederi, o ritmicitate de simţiri, măşti şi roluri suprapuse în direcţii diferite, îmi cerea cu insistenţă să dau mai departe tot ceea ce adunasem în sensuri. Şi să împărtăşesc tuturor cele mai spectaculoase călătorii ale minţii mele prin traseele dificile ale ştiinţei.

Dar leadershipul are întotdeauna două tăişuri, se promovează numai prin dovezi de forţă, prin roadele preţioase ale indivizilor înzestraţi cu haruri speciale. Iar să păstrezi în întregime tot ceea ce ai adunat cu osteneli şi prin sudoarea muncii voluntare, intrând pe filonul unei gândiri febrile, sincronizându-te cu o evoluţie progresivă, ireversibilă, continuă, care duce în final la protejarea unităţii dintre idee şi materie, este un atribut general al artei de a cunoaşte şi de a preîntâmpina fenomenul de „cădere”.

Ceea ce pe scara mândriei de a fi altfel, de a aparţine unei elite privilegiate, în faţa căreia orice raţiune capătă o poziţie dominantă, printr-o subtilă oglindire a realităţii în conştiinţă, constituia un fel de paralelism cu felul meu original de a fi, cu acea parte importantă din mine despre care vă spuneam mai sus.

Chiar şi acum există un conflict între mine şi leadership, între cerinţele Egoului care vrea să spună totul şi cerinţele de protecţie ale ştiinţei superioare care nu se vrea culeasă şi înţeleasă decât de spiritele reflexive, de aceste drepte dominante aşezate particular faţă de axele de coordonate ale forţei totale exercitate asupra alcătuirii unei noi forme de gândire.

Cum oare să-i las pe alţii să îmi afle toate tainele fără să mă grăbesc în întâmpinarea acelei nevoi de bază a leadershipului, care cere mai întâi de toate răbdare, stăruinţă, prudenţă şi discreţie?

Leadership: Continui să contribui, mai riguros şi mai victorios, la realizarea unităţii dintre esenţa negării și acceptării atotcuprinzătorului?

Amintiţi-vă finalul poveştii "Omul Invizibil" de H.G. Wells, cine devine dintr-o dată eroul cel mai complex pe care ni-l dă povestirea? Este tocmai omul care descoperă marea comoară, miezul unei cunoaşteri tainice.

Omul acesta se lasă pe speteaza scaunului şi începe să citească manuscrisul plin de formule ciudate. Ochii lui se îndreaptă brusc către nişte tărâmuri de nevăzut pentru alţi ochi. Sunt doldora de taine hârţoagele astea ! Dacă aş putea să le prind firul, dacă aş putea să le înţeleg ! Şi încet, încet, el se lasă prins în mrejele unui vis - veşnicul, minunatul vis al vieţii. Nicio făptură omenească, afară de el, nu ştie că manuscrisele închid în filele lor taina subtilă a transparenţei corpului omenesc şi o sumedenie de alte stranii secrete. Şi nimeni nu va şti asta, atâta timp cât el va fi în viaţă.

Omul care se află la frontiera dintre a spune totul, fără ocolişuri, fără rezerve, și a păstra doar pentru sine roadele eforturilor sale intelectuale, riscă să se refugieze complet într-o lume paralelă, lăsându-se pradă unei feerii numită „iubire pentru tot ce se poate stăpâni”.

Afecţiunea lui se îndreaptă spre forţe permanent în mișcare, spre acele complicate formule ştiinţifice, informaţii secrete, într-o activitate de continuă transfigurare pentru cucerirea unui singur ideal: idealul de a trăi pentru o cauză măreaţă, ori împreună cu aceasta.

De aceea este bine să judecăm un asemenea om prin prisma unul leadership care creează caractere conturate precis, cu artă, cu linii fine, cu înălţimi de ridicare suficiente spre alte niveluri, cu identitate bine articulată, în necontenita dinamică a luptei pentru putere, deoarece astfel omul descoperă că este diferit.

Iar această diferenţă se înscrie într-o disciplină a dominaţiei prin valoare, demnă de invidiat, mereu pusă la punct printr-un grand purpose: printr-o dezvoltare uimitoare a unei învăţături care n-a mai fost auzită înainte, având ca finalitate dezvoltarea unităţii dintre idee şi materie.

Să încercăm să exprimăm starea lăuntrică a acestui om, a acestui suflet ales de știință pentru marile faceri ale lumii, într-o singură lumină a leadershipului, numindu-l „apărător al cunoaşterii adevărate, al inteligenței din spatele marilor descoperiri științifice”. Vom face cunoștință cu un univers în care principala certitudine nu este moartea, ci transformarea, un univers în care se întâmplă multe gesturi, reacţii, acţiuni discrete ce nu pot fi sesizate de oricine, în care ești conectat miraculos la toate elementele unei realităţi neînchipuite.

Astfel, ne este îngăduit să-i datorăm acestui om nu doar un respect profund pentru tentativa lui de a-şi desfăşura toată forța inteligenţei pentru ajunge la o destinație pe care mulți nu o pot vedea, ci mai ales o admirație nepreţuită pentru încercarea lui de a lupta pentru o altă rigoare, a raţiunii unde ştiinţa și progresul vor duce la manifestarea omului „divin”.

Dacă privim leadershipul printr-o promovare pozitivă a imaginii arhetipale supreme a omului divin, dacă lăsăm omul de ştiinţă să se ridice cu mult deasupra tuturor celorlalți semeni prin însăşi aruncarea sa în vâltoarea atotcuprinzătorului, atunci vom putea să aderăm la toate peripeţiile personajelor cărţilor în care trăim, în esenţa nemuritoare a unei existenţe de supremă complexitate şi bogăţie. Şi, prin urmare, vom putea să surprindem figura caracteristică a unei noi lumi.

Dimensiunea motivaţională a leadershipului, din perspectiva omului de ştiinţă, cuprinde trăsături precum cultura, curiozitatea, subtilitatea (direcţionarea chibzuită a informaţiei), puterea, afirmarea, toate acestea lucrând în beneficiul realizării unei identităţi complexe şi dominatoare.

Leadershipul cel mai înalt este o versiune a cercetătorului care își propune ca ideal de existență o cultivare şi o valorificare a esenţei propriilor sale forţe, printr-o viziune a acceptării atotcuprinzătorului, printr-o mai bună conştientizare a necesităţii acceptării unei identităţi aparte, printr-o asumare conştientă a rolulul suprem de “om divin”. Un asemenea om îşi maximizează şi îşi menţine însușirile cu totul excepționale printr-o sumedenie de secrete stranii.

Şi nimeni nu va şti aceste secrete, atâta timp cât el va fi în viaţă. Sau, mai bine zis, atâta tip cât existenţa lui va fi contestată.

 


Ultimele articole accesate de cititori:

  1. Nu este ingaduit sa atingi spiritele
  2. Dimensiunea motivationala a leadershipului
  3. O introducere in inefabilul lui Adrian
  4. Marile intrebari ale leadershipului

Alatura-te Comunitatii Neculai Fantanaru
decoration
Despre | Site Map | Termeni si conditii | Parteneri | Feedback | RSS Feeds
© Neculai Fantanaru - Toate drepturile rezervate

Like Us On Facebook

Subscribe to us