Două capitole importante din leadership

Apropie-te de leadership, formându-ți o imagine mai precisă asupra profilului tău de căutător al punctului optim de funcționare: între limitare și expansiune.

Regizorul de film american D. W. Griffith i se confesează regizorului rus Sergei Eisenstein: “Jumătate din filmele mele sunt maculatură. Le-am făcut ca să pot avea banii necesari să realizez ceva pentru sufletul meu... Filme pe care le-am realizat numai pentru mine, care au fost totdeauna falimentare în rețeaua comercială... Primele au adus grămezi de aur, cele din urmă au fost numai pierderi.”

Confesiunea continuă. Griffith vorbește despre proiectele sale. Dorește să realizeze un film despre corupția născută de prohibiție: “Caut bani. Nimeni nu vrea să finanțeze o asemenea temă.”

Eisenstein ascultă cu durere mărturisirile acestui veteran care este nevoit să procedeze ca un tânăr debutant. Ascultă, se îngrozește fără a ști încă în ce măsură soarta lui va fi și mai cumplită, aici, în această lume fulminantă a filmelor. *

Suporți o suferință care se supune unui parcurs ce se ”uzează” pe măsură ce îți asumi posibilitatea de a beneficia de „discounturi” la nivel de expectanțe?

Nu există regi în fața sentimentului dominator de dăruire. Există doar sclavi care se conformează unui corpus preexistent de convingeri despre ei înșiși, sau care se conformează unei orientări potrivit căreia însuflețirea este considerată drept cea mai importantă dintre calitățile motrice ale omului.

Întotdeauna sistemul propriu de reglaj în zona de trecere spre un alt statut, mai responsabil, și spre un mod de a fi care acceptă pierderi, nu doar câștiguri, se întemeiază pe baza unui efort de promovare personală de tip “Caut-Ofer”. Ceea ce cauți este direct proporțional cu prețul a ceea ce vrei să oferi.

Acest lucru - în leadership (care cere o anumită atitudine, o anumită stare de spirit în fața a ceea ce este măreț de înfăptuit) se asociază în principal unei variabile temporare, cu încărcătură emoțională, de tipul: “Dă lumii dreptul să te oprească ! ”

Când continui să te supui împrejurărilor, în neliniștea eforturilor epuizante de a te autodepăși și de a te ridica la nivelul unei creații originale, se va întâmpla într-o bună zi să te lovești de apogeul călătoriei tale. În acel moment gloria de a fi model sub lumina reflectoarelor va interfera cu gloria de a fi singur.

Leadershipul este bucuria omului de a se dărui continuu unei cauze mărețe. Este bucuria omului de a se redescoperi prin implicarea tot mai intensă în proiectele în care el crede, chiar și atunci când a ajuns la apogeu călătoriei sale.

Stadiul de finalizare al unui proiect de mari dimensiuni, spărgând zidurile oarbelor determinări subiective și obiective, psihologice și sociale, te ajută să separi ceea ce este esențial parcursului tău de urmat, de ceea ce nu este esențial. Astfel vei reuși să capeți o imagine mai precisă asupra profilului tău de căutător al unui punct optim de funcționare: între limitare și expansiune.

Cine poate suporta o suferință care se supune unui parcurs ce se ”uzează” pe măsură ce își asumă posibilitatea de a beneficia de „discounturi” la nivel de expectanțe, se apropie de leadership prin faptul că se încrede în capacitatea de a-și perpetua însușirea de a fi mai presus de ceilalți: puterea de a se ajuta singur.

Primul capitol important din leadership pe care trebuie să-l ai în vedere se referă la unirea dintre credință și dorință, în încercările continue de a te autodepăși, chiar și atunci când lumea încetează să te mai “finanțeze”.

Al doilea capitol important din leadership aduce în prim plan realitatea la care te raportezi în condițiile de incertitudine a voinței de înfăptuire a idealurilor proprii, dar distorsionată de procesul de expansiune al domeniului în care te încadrezi.

* Notă: Ion Barna - Eisenstein, Editura Tineretului, 1966.