ro  fr  en  es  pt  ar  zh  hi  de  ru
ART 2.0 ART 3.0 ART 4.0 ART 5.0 ART 6.0 Pinterest

Drama Otrăvurilor

On Ianuarie 13, 2018, in Leadership sX-Experience, by Neculai Fantanaru

Atribuie creației tale un sens foarte subtil, asumându-ţi îndatorirea de a depăşi limitele care te provoacă să declanșezi psihologia unei forme de răspuns la acuzațiile tale.

- Ai săvârşit aceste crime cu o iscusinţă neruşinată, dar care totuşi nu-i putea înşela decât pe oamenii gata să se lase orbiţi din pricina afecţiunii ce ţi-o purtau. Ştiam că există un otrăvitor în casă încă de când a murit doamna Saint Meran. Am fost prevenit. După moartea lui Barroois, bănuielile mele mereu treze în adâncul inimii au căzut pe cineva, chiar şi atunci când nu s-a săvârşit o crimă. Nu mai există îndoială că tu eşti ucigaşa. De aceea crima ta, cunoscută acum numai de două persoane, dar bănuită de mai mulţi, va deveni publică. Şi, cum îţi spuneam mai adineauri, nu-ţi vorbesc ca soţ, ci ca judecător !

Doamna de Villefort îşi ascunse faţa în palme.

- Vai ! - îngână ea - te rog, nu te lua după aparenţe !

- Eşti cumva laşă? strigă Villefort cu dispreţ în glas. E adevărat, am observat că otrăvitorii sunt totdeauna laşi. Oi fi cumva laşă, tu, care ţi-ai întocmit planurile drăceşti şi ţi-ai preparat băuturile ticăloase cu o dibăcie şi o iscusinţă atât de miraculoasă? Tu care ai plănuit atât de bine toate, ai uitat oare să calculezi un singur lucru, adică unde putea să te ducă săvârşirea crimelor tale? Asta e cu neputinţă. Ţi-ai păstrat o otravă mai blândă, mai pătrunzătoare, mai ucigătoare decât celelalte, ca să scapi de pedeapsa meritată...Cel puţin aşa nădăjduiesc !

Doamna de Villefort îşi împreună mâinile şi căzu în genunchi.

- Oare fiindcă eşti de patru ori vinovată ai crezut că ai să scapi de pedeapsă? Oare fiindcă eşti soţia aceluia care cere pedepsirea ai crezut că n-o vei primi? Nu, nu ! Eu exist ca să pedepsesc ! Oricine ai fi, eşafodul o aşteaptă pe otrăvitoare mai ales dacă - după cum spuneam mai adineaori - otrăvitoarea n-a avut grijă să păstreze pentru ea vreo picătură din cea mai sigură otravă a ei !

Leadership: Te recunoşti învins de scenariul unei ruperi de realitate în faţa unor certitudini care dezvăluie latura ascunsă a personalităţii tale?

Creaţia şi rostul omului sunt estimate prin intermediul realităţii pe care o aduce lumii într-un mod care îi oferă avantajul de a se reinventa, dar alteori prin modul de a concepe acordurile unei ambiţii neîmplinite. În tertipurile avocăţeşti, creaţia poate fi reprezentată de elementul constitutiv al unei acuzaţii, ţinând de un joc al moralităţii care scoate la iveală vinovăţia unei atitudini volitive.

Situaţia dată de o lovitură a sorţii, care periclitează imaginea individului, poate să reflecte mai mult decât o psihologie inversă ce culminează cu reprezentarea concretă a unei memorii stricte a emoţiilor şi durerii. Regăsim, în acest caz, acea psihologie a încălcării unor reguli de conduită care îl ţin pe individ departe de lumea reală şi de realitatea împărtăşită cu ceilalți.

Așa cum scrie la carte, psihologia inversă este o metodă prin care cineva este determinat să adopte un anumit comportament sugerându-i-se să se comporte exact în manieră inversă. Așadar, este vorba de o interpretare a realității pe care fiecare și-o creează prin credințele și gândurile sale, care este „stoarsă” prin abaterea de la contextul unei situații, prin subtile procedee de retrăire efectivă a trecutului și explorarea personalității prin intermediul construirii identităților disociative.

Limitele care te provoacă să declanșezi psihologia unei forme de răspuns la acuzațiile aduse cuiva sunt date de modul de gândire pe care îl întâmpini la asumarea angajamentului de a produce un efect de ceas: să fii discret, uşor de citit, să completezi o anumită ţinută, să afişezi o imagine corespunzătoare ipostazei pe care o consideri onorantă şi să "ticăi" când totul funcţionează corect.

Când între oameni există o interacțiune (ne vedem reciproc, putem purta o conversaţie) condiţionăm acea înţelegere a sensului oricărei manifestări. Asta implică o inspecţie amănunţită a stării care se trădează prin automatisme verbale, prin repetarea diverselor motive de îngrijorare care par a se încadra în temeiul anumitor motive de bucurie sau mulţumire.

Însă trebuie să fii foarte atent ca să depistezi o seamă de indicii ascunse prin raportarea psihicului la un criteriu exterior lui însuși, adică prin stabilirea unei dependențe liniare faţă de intensitatea retrăirii unui moment cheie din existența omului. Acest moment trebuie să surprindă legătura logică între gândurile expuse neclar și motivaţiile care au stat la baza adoptării unei decizii care l-au determinat să reacționeze.

Testează-ţi posibilitatea de a cunoaşte natura complexă a psihologiei umane, integrând într-un mod cât se poate de original aspectele cele mai divergente ale realităţii într-un set de senzaţii de deja-vu induse de condiţia de valabilitate a convingerilor şi trăirilor care alimentează Ego-ul. 

Nu uita că bucuriile sau înfrângerile se pot constitui ca o reacție contestatară a celei mai grele încercări ale omului: săvârşirea unei abateri de la îndatorirea de a fi mereu în slujba vieții și a adevărului.

Manifestarea adevăratei naturi umane este o descărcare a psihicului într-un Ego promis unui spaţiu umplut cu nelinişti, din îndoielile unei existenţe care nu se mai poate împlini, oricâte sacrificii ai face.

Drama Otrăvurilor are ca prim considerent identificarea comportamentelor, a valorilor, a convingerilor care creează starea prezentă, dar şi a emoţiilor generate de o consecinţă a acţiunilor care culminează cu un act final de acuzare.

 

* Notă: Alexandre Dumas - Contele de Monte Cristo, Editura Tineretului, 1957.

 


Ultimele articole accesate de cititori:

  1. Alchimistul (II)
  2. Alchimistul (I)
  3. Tango to Evora
  4. Lily was here

Alatura-te Comunitatii Neculai Fantanaru
decoration
Despre | Site Map | Termeni si conditii | Parteneri | Feedback | RSS Feeds
© Neculai Fantanaru - Toate drepturile rezervate

Like Us On Facebook

Subscribe to us