Duhurile

Îndeamnă-ți Ego-ul să câștige o identitate superioară în fața celorlalți oameni, acordând însemnătate unei realități mai adânci.

- Maximilien - spuse Monte-Cristo - prietenii pe care i-am pierdut nu se odihnesc în țărână. Ei sunt înmormântați în inima noastră, și Dumnezeu a voit așa, ca să-i putem avea veșnic lângă noi. Și eu am doi prieteni care mă însoțesc astfel întotdeauna: unul dintre ei este cel ce mi-a dat viața, celălalt este cel ce mi-a dat inteligența. Duhul lor, al amândurora, trăiește în mine. În clipele de îndoială le cer sfatul, iar dacă fac vreun bine, asta se datorează numai sfaturilor lor. Întreabă-ți inima, Maximilien, dacă trebuie să-mi arăți mai departe un chip atât de răutăcios.

- Prietene - răspunse Maximilien - glasul inimii mele e cu desăvârșire trist și nu-mi făgăduiește decât nenorociri.

- Numai cei slabi văd totul ca printr-o pânză neagră. Sufletul își deschide singur orizonturile. Pentru că sufletul îți e întunecat, el îți arată un cer noros. *

Cum reacționează personalitatea ta la una din cele două alternative: "ești o insulă stingheră" sau "o fărâmă din întreg", prin intermediul poziției asumate față de cerințele sufletului și provocările existenței?

A great man își asociază mental personalitatea, experiențele, fiecare faptă, fiecare drum ales, fiecare acțiune, cu o anumită trăire și cu un anumit sentiment, pentru a crea o armonie între ceea ce este și ceea ce vrea să fie. Posedând suplimentar o anumită capacitate înnăscută de receptivitate spirituală, moștenind o genă a inteligenței și mentalității predecesorilor săi, un asemenea om nu se va manifesta niciodată ca o ființă rătăcitoare care îndură aventuri existențiale, ci mai degrabă ca un model de virtute admirat de toată lumea.

Leadershipul se poate evidenția ca o dominantă caracteristică a omului spiritual, în faptul că acesta acordă însemnătate unei realități mai adânci, aninând de orizonturile sale de generare a încrederii și credibilității, contururile unei veritabile alianțe cu modele predecesoare de gândire și virtute.

Suprafața spațiului de gândire și acțiune a unui lider posedă acea adâncime a trecătorului banal prin această lume, dar și o perspectivă a artistului care își organizează tabloul în funcție de evenimentele care-i solicită conștiința - percepția acordându-se suplimentar dimensiunii unei identități mai cizelate. Dar și pentru că plenitudinea unei credințe într-o forță mai înaltă este cea mai adecvată formă de a te considera sursa unei ordini pe care nu ai prevăzut-o, dar care te favorizează într-un fel sau altul.

Plasându-se într-o poziție continuatoare a predecesorilor săi, în condițiile unei suprapuneri a sferelor de apreciere a ceea ce este moral corect și a ceea ce este greșit, un astfel de om va putea să reprezinte mai bine fundamentul unei judecăți de valoare și fundamentul unei convingeri profunde.

Un bun cunoscător al semnelor lumii își trage originile din cunoașterea predecesorilor săi, făcându-și un examen de conștiință în fața lui Dumnezeu prin felul cum își deschide orizonturile în fața unei realități care pare străină și adversă.

A fi o insulă stingheră înseamnă să te îndepărtezi de forța cauzală a evenimentelor care au o importanță majoră pentru evoluția ta, prin faptul că imaginea lumii din care îți tragi originile este la dispoziția unei conștiințe aflată dincolo de timp și spațiu, a unei conștiințe care se angajează în crearea realității pe care ți-o dorești.

Realitatea este ceea ce crezi despre tine într-un vârtej al ecourilor de viziune din alte timpuri, care te transpun într-un mod foarte realist în mijlocul acțiunii din prezent, într-un context ingenios de schimbare a cursului evenimentelor - fiindcă faci parte dintr-o inteligență universală care își continuă planul prin intermediul cunoașterii transmise de la o generație la alta.

Omul în care domnește o seninătate aproape supraomenească se situează prin excelență într-o zonă a interferențelor externe - în care se pot identifica indicii ale unei potențialități de cizelare și îndrumare. Ego-ul tău poate să câștige o identitate superioară în fața celorlalți oameni doar dacă reușești să fii mai mult decât ceea ce ești în fiecare moment din ciclul vieții - când ai ocazia să îți împărtășești sincer sentimentele și dorul pentru cei dragi.

A fi o fărâmă din întreg înseamnă să te conectezi la o sursă superioară de putere, încât personalității tale să i se poată asocia dreptul de a fi de ajutor unei lumi care continuă să pună accent pe impactul luptei dintre bine și tău.

Cele mai importante cerințe ale sufletului omenesc sunt pretenția de a deține înțelepciunea celor bătrâni, deprinderea de a merge pe urmele lor, și nevoia de a se hrăni cu satisfacția unei misiuni spirituale împlinite. Desigur, nimic nu este mai greu de parcurs decât un drum sufocat de nostalgia acelei „uniri în cuget și-n simțiri” ce ne-a fost insuflată în anii copilăriei, sau de nostalgia unei iubiri de mult pierdută, sau de nostalgia lumii dinaintea căderii în păcat.

Liderul este o emblemă a predecesorilor săi, îmbogățit cu îndrăzneală, dinamism și inspirație, cu acea calitate morală ce izvorăște din înțelepciunea pe care aceștia au lăsat în urma lor, modelându-l în a fi ceea ce ar trebui să fie: un judecător al faptelor și al deciziilor, un mediator al dorinței de schimbare sau o instanță a puterii de modelare pe care ceilalți se pot sprijini.

Cuvintele poetului englez John Donne nu se vor ofili niciodată: „Niciun om pe lume nu-i o insulă stingheră. Fiecare om este o parte din Continent, o fărâmă din Întreg. ” Toți ne tragem din alții. Și tot așa felul de a fi și capacitățile cele mai înalte ale minții și chibzuirii ne sunt transmise deseori pe cale spirituală.

A ține seama de capacitatea de cuprindere a spiritului celor care au trăit, trăiesc și vor trăi în tine, este ceva profund, înălțător, care nu doar că te inspiră la acțiune, dar te apropie de stadiul de om superior care beneficiază de virtuțile cu care el însuși se află în echilibru.

Leadershipul este calitatea omului investit cu o spiritualitate înaltă pentru a dovedi existența unei inteligențe universale, prin asigurarea unui orizont de cunoaștere actualizat asupra percepției dintre trecut și prezent, dintre rău și bine.

Duhurile sunt prietenii de nădejde care trăiesc în tine, veghează constant asupra ta, sporind acele însușiri care dau vieții tale noblețe, și în același timp îți lărgesc sfera de impact și influență. Care sunt acele virtuți pe care ai putința de a le săvârși cu ajutorul lor?

Puterea de te ridica deasupra a ceea ce ești, prin asumarea unei viziuni despre lume și prin extinderea experienței de utilizare a ei prin acțiune, centrându-te într-o identitate profundă și constantă, își găsește integrarea nu doar într-un ideal nobil. Ci mai presus de toate în lărgirea orizonturilor de cunoaștere și în adâncirea relațiilor cu cei care te-au inspirat de-a lungul vieții.

* Notă: Alexandre Dumas - Contele de Monte Cristo, Editura Tineretului, 1957.