ro  fr  en  es  pt  ar  zh  hi  de  ru
ART 2.0 ART 3.0 ART 4.0 ART 5.0 ART 6.0 Pinterest

Durerea care priveşte spre stele

On Martie 03, 2014, in Leadership de Bază, by Neculai Fantanaru

Apropie-te de ceea ce-l face pe om să “ticăie”, ţinând cont de acele convingeri privitoare la capacitatea lui de a ignora sau de a accepta realităţile negative.

Episcopul Myriel putea fi chemat oricând la căpătâiul bolnavilor şi al muribunzilor. Ştia că aceasta este datoria lui cea mai mare şi adevăratul său rost. Familiile văduvelor şi orfanilor n-aveau nevoie să-l cheme. Se ducea el singur. Ştia să stea şi să tacă îndelung lângă bărbatul care-şi pierduse soţia iubită, lângă mama care-şi pierduse copilul. Aşa cum ştia când să tacă, ştia şi când să vorbească. Minunat fel de-a mângâia !

Nu căuta să aline durerea prin uitare, ci s-o înalţe şi s-o înnobileze prin speranţă: Spunea: "Luaţi seama când vă îndreptăţi gândul spre cei morţi. Nu vă gândiţi la ceea ce putrezeşte. Priviţi drept înainte. Veţi zări lumina vie a mortului vostru drag strălucind pe bolta cerului."

Cunoştea binefacerile credinţei. Se străduia să povăţuiască şi să-l liniştească pe omul cuprins de deznădejde, arătându-i cu degetul pe cel ce se resemnează. Încerca să-i transforme durerea care priveşte spre groapă, arătându-i durerea care priveşte spre stele. *

Leadership: Poţi să accelerezi accesul omului spre un statut superior, subestimând autoritatea funcţională care îl stăpâneşte?

Cauţi să arăţi că poţi strânge laolaltă şi alte abordări de situaţie decât cele de tip participativ în dezvoltarea omului? Cum ar fi, ca lider, să încerci să accelerezi accesul omului spre un statut superior „uitând” de el, subestimând autoritatea funcţională care îl stăpâneşte?

Un statut superior, de care oricine se poate mândri, acela de om total care cunoaște și folosește bine instrumentele științelor (filosofice, sociologice, teologice) pentru a spune fără teamă ce are pe suflet, se poate obţine prin cultivarea valorilor precum: adevărul, binele, etica.

Autoritatea funcţională care îl stăpâneşte pe un asemenea om, lăsând la o parte orice îndoială privitoare la corectitudinea valorilor sale şi la conţinutul răspunsurilor sale, este dată de datoria pe care el şi-o asumă integral: de a contribui la consolidarea rolului de intermediar între bine şi rău, ducând în permanenţă o luptă pentru dezvoltarea conştiinţei depline ce se plasează în raport cu o "altă" exterioritate, cu o prezenţă imuabilă, cu revelarea divinităţii care ne înconjoară.

Faptul interesant pentru viitorul leadershipului constă în aceea că nu se mai pune problema promovării omului lipsit de spiritualitatea credinţei spre o happy peaceful normality în termenii ori – ori. Ci sub forma relaţiei şi – şi. Adică, trebuie să fii şi realist şi vizionar şi înţelegător şi susţinător şi îndrumător în acelaşi timp.

Nu întotdeauna îi poţi limita omului realitatea, dar poţi încerca să schimbi stadiul lui existenţial de la “nonsen" la un nivel de perceptabilitate certă. Să plasezi reperele sale de gând, sentiment şi suferinţă într-o altă orientare. Pentru ca leadershipul să aibă efectul de calmare a durerilor sufleteşti, luând în considerare dimensiunea implicării tale în viaţa celorlalţi oameni, nu-i de ajuns să încerci să aduci la lumină acea frumuseţe şi iubire infinită - care este fundaţia vieţii şi prezenţa în fiecare.

Ci trebuie să construieşti un fundament psihic sănătos, să te apropii de ceea ce-l face pe om să “ticăie”, ţinând cont de acele convingeri privitoare la capacitatea lui de a ignora sau de a accepta realităţile negative. Aşa cum reiese limpede din practicile episcopului Myriel, binecuvântarea de trăi în acord şi prin integrarea unei spiritualităţi realiste şi pozitive, dar mai ales integrarea unei viziuni noi asupra actului de “vindecare” a omului, privit ca un tot unitar, anulează fărâmiţarea individuală a firii sale.

Leadership: Încerci să diminuezi efectele conexe fenomenelor sensibile ce au loc în “sistemele vii” orientate greşit?

Avem puterea de a conştientiza fiecare situaţie pe care o traversează ceilalţi oameni. Putem alege ce vom face în continuare pentru că ei să se aprecieze mai mult şi să îşi reamintească că sunt valoroşi. Ne putem impune emoţiile pe care să le avem pentru că ei să se simtă mai bine în pielea lor, să se accepte, să se dezvolte atât mental cât şi emoţional, şi să-şi atingă potenţialul maxim. Putem să-i readucem la un nivel de mulţumire, care să le uşureze viaţa. Numai astfel putem să creştem noi aspiraţii din seminţele realizărilor noastre.

Toate aceste aspecte ale puterii noastre de înţelegere şi influenţare pozitivă a omului, controlându-i existenţa şi nevoile de viaţă, se întăresc reciproc şi sunt dependente una de alta. Ele constituie un tablou plin de vibraţie care ne reprezintă sinele autentic – cine suntem noi cu adevărat în situaţii în care simţim că ceilalţi oameni pierd controlul asupra vieţii lor.

Tu încerci să-ţi faci loc prin meandrele complexei vieţi spirituale a celor din jur?

Sistemele vii sunt unităţi de gândire completate de ansambluri de stări, procese şi însuşiri psihice proprii fiecărui individ, semnificative prin organizarea lor pe o poziţie de autoritate. Ele sunt compatibile cu înţelesul pe care îl conferim fenomenelor care ne încurcă atât de mult în zilele noastre: extaz, clarviziune, revelaţie, sensibilitate la durere, vindecări produse de efectele a ceea ce numim mai mult sau mai puţin "credinţă".

Când aceste sisteme nu sunt orientate spre o entitate de ordin superior, omul îşi pierde din capacitatea de a recunoaşte tranzitul de la stadiul de veghe la cel de negare de sine.

Leadership: Ce sentiment transmiţi atunci când beneficiarii unor experienţe negative solicită în mod expres "factura" pentru garanţia unei noi stabilităţi personale?

Cugetă la această întrebare: Cine eşti atunci când constaţi funcţionarea necorespunzătoare a aparatului existenţial uman? Eşti un ceasornicar care încearcă să repună în mişcare mecanismul naturii umane, cu răbdare, rigoare şi fineţe? Încerci să reasamblezi acele piese care nu se potrivesc dimensiunilor lor de transformare, ce se integrează perfect doar în decorul unei realităţi serbede, condensată într-o situaţie sau alta?

Să ne amintim ce spunea Viorica Ardeleanu: „Ceasornicăria se învaţă zilnic. De multe ori mi s-a întâmplat să mi se aducă un ceas pe care nu l-am mai văzut vreodată, dar care seamănă oarecum cu altele. Am făcut conexiuni cu celelalte modele şi am reuşit să repar şi ceasuri pe care le vedeam pentru prima dată. Am reparat ceasuri cu carcasă de aur, dar şi ceasuri mai simple.

Durerea care priveşte spre stele vizează acele părţi întunecate şi ascunse a personalităţii tale pe care, dacă nu reuşeşti să le înţelegi şi să le elimini, nu-ţi vei putea găsi fundamentul decât în nesiguranţa de sine, jena în relaţiile cu ceilalţi, subaprecierea propriei persoane.

 

* Notă: Victor Hugo - Mizerabilii;

 


Ultimele articole accesate de cititori:

  1. Alchimistul (II)
  2. Alchimistul (I)
  3. Tango to Evora
  4. Lily was here

Alatura-te Comunitatii Neculai Fantanaru
decoration
Despre | Site Map | Termeni si conditii | Privacy | Parteneri | Feedback | RSS Feeds
© Neculai Fantanaru - Toate drepturile rezervate

Like Us On Facebook

Subscribe to us