Efectele de compoziţie ale ştiinţei avansate

Identifică compoziţia tuturor elementelor ştiinţifice vechi şi noi în ansamblul lor organic, încât să obţii efectele de sens dorite.

Montajul îşi atinge efectul total prin senzaţia compozită a tuturor acestor elemente în ansamblul lor organic. Pentru aceasta intensifică regizorul Eisenstein conţinutul fiecărui “rezonator armonic”. De altminteri secvenţa era tot rezonanţa unei impresii din copilărie când asistase, în vara toridă a lui 1914, la procesiunea sfinţirii bisericii din Staraia Russa. Această impresie vie constituia baza pentru procesiunea sa în filmul “Vechiul şi Noul”.

Sau un alt exemplu mai simplu: scena întrecerii la cosit. Diferitele cadre ale montajului conţin o singură mişcare dintr-o parte a cadrului într-alta. “ Şi am râs când am văzut spectatorii cei mai sensibili legănându-se dintr-o parte într-alta, din ce în ce mai repede, pe măsură ce cadrele erau scurtate. Efectul era acelaşi ca cel al unei fanfare executând un simplu marş. ”

Concepţia filmărilor marelui regizor reiese dintr-un text al colaboratorului său, Tisse, care o rezumă astfel: “ Scopul nostru este să obţinem efecte artistice şi tehnice prin metode cu totul noi, filmând realitatea cu simplitate. ” *

Leadership: Întâmpini rezistenţe de limitare a ceea ce poţi face şi ce nu, pe durata aplicării unei abordări de tip "default" care produce efecte de inedit în decorul unui examen de regie?

Ce însemnătate poate să aibă o creaţie autentică care este ea însăşi rezultatul unei asocieri între elementele distincte corespunzătoare unui singur pol de referinţă? În leadership, unirea elementelor poate duce la ceva mai mult decât părţile ei componente, constituind din perspectiva condiţiilor necesare unui montaj corespunzător, cheia de boltă a unei faze de tranziţie spre un stadiu mai avansat de finisaj al ştiinţei.

Efectul pe care vrei să-l obţii din partea audienţei tale este legată de percepţia realităţii pe care o reflectă imaginea produsă de esenţa unui element de regie. Câteva elemente de regie pot fi reprezentate de: schimburi de replici, schiţare de mişcare scenică, element muzical obligatoriu, încadrarea actorilor într-un anumit context, vestimentaţie, orientarea rapidă a atenţiei într-o anumită direcţie, etc.

Nu poţi să-ţi făureşti firesc, cu simplitate, o imagine a unităţii ştiinţei, mai ales într-un moment de apogeu al cunoaşterii, dacă elementele ei vechi şi noi nu înlătură deficienţele şi dezavantajele discontinuităţii dintre ele. Această discontinuitate, trecerea de la un câmp de aplicare la altul, prin asociere, poate avea ca efect apariţia unei rezistenţe de limitare a ceea ce poţi face şi ce nu, care produce o anumită confuzie în definirea şi folosirea unei noi abordări de tip "default".

O abordare de tip "default" este o etapă foarte importantă pentru evoluţia leadershipului, o reprezentare a unui cadru conceptual, pe trei niveluri: principii, strategii şi metode, care poate să ofere continuu şi fără variaţii o înţelegere limpede a ceea ce transmiţi prin intermediul viziunii şi experienţei tale. Creaţia ta este tocmai echivalentul a ceea ce transmiţi şi a sensului ataşat, bazându-se foarte mult pe feedback-ul primit din partea celorlalţi.

Leadershipul tău se poate încadra într-o matrice a sensurilor care pun în prim plan un înţeles ştiinţific mai consistent?

În leadership, termenul de calitate are un înţeles mai larg cuprinzând o latură tehnică, strict legată de caracteristicile "produsului" de dezvoltare şi impact pe care îl promovezi. Iar valoarea acestui produs este reprezentată de elementele de referinţă aplicate, care conferă esenţă, influenţă şi un anumit sens de urmat în realizarea lui.

Autoritatea în domeniu, în practica ştiinţei, o poţi căpăta atunci când raportul dintre elementele vechi şi noi este corespunzător, deci atunci când ele nu se comportă ca antagoniste şi concurente. Ceea ce înseamnă că elementul cel mai des utilizat are tendinţa de a-l respinge pe cel mai slab.

Montajul reprezintă o etapă importantă în realizarea unei construcţii ştiinţifice, dar şi o practică ce determină o recompoziţie a peisajului conceptual, punând în relaţia dintre idei şi cercetare, în sfera de utilizare a elementelor componente, anumite efecte de sens.

Leadershipul se poate încadra într-o matrice a sensurilor care pun în prim plan un înţeles ştiinţific mai consistent, numai dacă concepţiile tale vizavi de "creaţie", folosite într-un context de afirmare a unei noi filozofii, pot fi considerate relevante formării celorlalţi.

Un înţeles ştiinţific mai consistent atribuit creaţiei personale poate fi redat de suma sensurilor elementelor componente ale unui montaj care permite trecerea bruscă de la un cadru la altul, dar în aşa fel încât să asigure coeziunea între adevăr absolut şi adevăr relativ.

Efectele de compoziţie ale ştiinţei avansate sunt urmările raţionamentelor bine construite pe care le suportă unicitatea ta în domeniul conducerii. Ele vizează dezvoltarea leadershipului de la componentele de bază, stabilite de predecesori, ce trebuiesc îmbinate armonios cu cele moderne şi de actualitate, conferindu-i în acelaşi timp o notă personală ce-l face inedit şi eclatant, demn de a fi apreciat.

* Notă: Ion Barna - Eisenstein , Editura Tineretului, 1966.