ro  fr  en  es  pt  ar  zh  hi  de  ru
ART 2.0 ART 3.0 ART 4.0 ART 5.0 ART 6.0 Pinterest

Elevul trebuie să plece

On Iunie 09, 2014, in Leadership de Vârf, by Neculai Fantanaru

Exercită-ţi puterea de a modela oamenii din jur, conformându-te cerinţelor superiorităţii pe care doreşti să o evidenţiezi.

Eisenstein a frecventat multă vreme cursul maestrului Meyerhold. Într-o zi, când elevul îşi dădea una din probe, profesorul deveni trist. Eisenstein se sperie, crezând că răspunsese prost. Primi însă un bileţel de la Zenaida Reich, actriţă a teatrului lui Meyerhold şi asistenta sa. Citi biletul cu oarecare surprindere: “Când elevul nu este numai egal, dar e mai mare decât profesorul, el trebuie să plece !

Fiind convins că era o dorinţă lui Meyerhold, Eisenstein îl părăsi. Ruptura aceasta fu dureroasă pentru amândoi. Eisenstein o pomenea ca pe o “traumă”. Încercând să-şi explice întâmplarea mai târziu, când rana se vindecase de mult, când se împăcaseră şi redeveniseră prieteni, Eisenstein scria despre această ruptură:

Mi se părea întotdeauna că, în relaţiile cu elevii şi adepţii săi, el îşi joacă iarăşi şi iarăşi propria traumă provocată de ruptura cu primul său dascăl (de K.S. Stanislavski). Iar în cei pe care îi respingea, îşi trăia din nou amărăciunea care-l rodea. În actul respingerii, devenea tragicul părinte Rusten care-l răpuse pe Zorab, căutând parcă o justificare şi un adaus la ceea ce în propria sa tinereţe săvârşise fără a avea pornirea răuvoitoare a “părintelui”, ci dând curs doar sentimentului de independenţă în creaţie a fiului prea mândru.*

Leadership: Eşti în stare să joci un rol mai important în viaţa altora, încât să-ţi îndrepţi atenţia asupra a ceea ce trebuie să accepţi la tine însuţi?

Leadershipul nu poate călăuzi omul prin meandrele complexităţii sale dacă, mai întâi, el nu-şi dobândeşte gloria ştiinţifică printr-o practică individuală îndelungată, printr-o interacțiune corespunzătoare cu propriile sale întrebări şi răspunsuri, cu propria lui experienţă de muncă, cu propriile sale descoperiri, cu propria sa reprezentare a realităţii.

Cine este tot timpul ajutat nu va reuşi niciodată să se impună în faţa celui mai dificil adversar: forţa de a se autodepăşi. Şi cum te poţi autodepăşi altfel decât urmându-ţi exemplul de a te antrena cu sârg, găsind modul propriu de a te reîncărca din prea-plinul energiei ce inundă fiecare părticică a fiinţei tale.

Ceea ce trebuie să accepţi de la tine însuţi, îndepărtându-te de "maestrul" care te-a format iniţial, este sentimentul efectului în atingerea unui scop determinat: câştigul, triumful puterii, o versiune nouă a totului.

Un lider este călăuzit de sentimentul finalităţii, nu al cauzalităţii. El adună elementele ce alcătuiesc părţile constitutive şi armonice ale unui parcurs iniţiatic şi le aşează într-o zonă mai puţin umblată - a originalităţii şi expresivităţii în interpretarea rolului asumat.

Leadershipul este o creaţie personalizată, cu un stil aparte, care nu se afișează în galeria “Stiluri însuşite în mod abuziv” de la alţii, ci în galeria "Stiluri însuşite în mod discret şi rafinat". Leadershipul se dezvoltă şi se personalizează printr-o căutare profundă a propriului sine, prin intermediul rostului tău, prin intermediul puterii creatoare, punctând în oarecare fel acea libertate absolută prin care devii deţinătorul spaţiului de excelenţă profesională şi a celor care doresc să facă parte din el.

Poţi să închei un contract de împrumut în care nu se precizează durata pentru care se acordă creditul?

Contractul de îndreptare profesională este întotdeauna încheiat cu o entitate riguroasă, independentă, adică cu un maestru dedicat dezvoltării şi transformării tale. Iar el îndeplineşte acea condiţie de reciprocitate, prin care veniturile intelectuale, înglobate în rezultate pentru a absorbi cheltuielile de implicare şi formare, taxate în mai multe trepte, sunt transferate în scopul de a ascunde provenienţa sau dreptul de proprietate asupra unui bun intelectual.

Leadershipul este egalul unei întâlniri dintre două destine de excepţie, din care iese învingător cel care ştie să schimbe finalitatea unei creaţii în care chintesenţa ei funcţionează ca o dovadă a redescoperirii de sine.

Elevul trebuie să plece desemnează acea despărţire de autoritatea superioară care şi-a exercitat puterea de influenţă asupra ta, ca un factor declanşator de deschidere spre o lume din ce în ce mai sofisticată. O lume a ştiinţei de a te îmbogăţi printr-o formare profesională de calitate şi printr-o cunoaştere mai presus de orice cunoaştere, cea a sinelui, prin ideea de autoconstrucţie şi autodepăşire, punându-ţi la încercare însuşirile de cercetător.



* Notă: Ion Barna - Eisenstein, Editura Tineretului, 1966.

 


Ultimele articole accesate de cititori:

  1. Alchimistul (II)
  2. Alchimistul (I)
  3. Tango to Evora
  4. Lily was here

Alatura-te Comunitatii Neculai Fantanaru
decoration
Despre | Site Map | Termeni si conditii | Parteneri | Feedback | RSS Feeds
© Neculai Fantanaru - Toate drepturile rezervate

Like Us On Facebook

Subscribe to us