ro  fr  en  es  pt  ar  zh  hi  de  ru
ART 2.0 ART 3.0 ART 4.0 ART 5.0 ART 6.0 Pinterest

Fenomenologia Particularului

On Martie 14, 2015, in Leadership V8, by Neculai Fantanaru

Urmează linia directoare a drumului tău spre o cunoaştere superioară, lărgindu-ţi percepţiile despre ceea ce poate oferi un eveniment de învăţare şi descoperire.

Continuam să cred în ceva la tot pasul, fără a avea dovezi că acest ceva există, atât de neplauzibil, ca flacăra unei lumânări ţinută de o mână invizibilă. Acest ceva mă scotea definitiv afară din oricare lege a existenţei, în neputinţa de a mă adapta unor condiţii de fond pe care încă nu le cunoşteam, dar le simţeam ca o consecinţă a suprapunerii realului şi imaginarului într-un ciclu de oscilaţii cu frecvenţe diferite.

Aş fi vrut să pot să definesc "ceva-ul", să-i scurtez existenţa devenită foarte problematică, pentru ca potenţialul meu de nebunie să nu urce spre prea mult, să nu cumva să ajung la vreo limită a deşertăciunii. Ceva-ul nu este pentru oricine, dar se poate produce oricând şi oriunde. Nu trebuie să răspunzi pentru faptele tale în faţa niciunei autorităţi. Prin întreaga ta fiinţă, regăsindu-te acelaşi de odinioară, un oarecare al altcuiva înainte de ştiut.

Aş fi vrut să înţeleagă cineva tainele pe care le presimţeam undeva, la limita situării mele într-o zonă neanalizată - a particularului - înţeleasă doar prin gândirea chimistului care reduce toţi compuşii elementelor la forţa atracţiei chimice. Într-o actualitate care nu vrea să devină trecut atunci când întâlneşte viitorul, ca o idee ce se pierde îndată ce prinde contur. Putea oare „ceva-ul” să-mi dezvăluie identitatea lui ireductibilă, invitându-mă la premiul cel mare: să mă dezvolt pe extremităţile unei axe continue a nemaîncercatului?

Fundul infernului o dată atins, Dante îl străpunge şi suie în cealaltă latură a infinitului. "Ceva-ul" se pune în locul unde nu este nimic, obligând fără să oblige. Un univers al închipuirii, greu de definit. Un fel de mister irezistibil care cere efortul să fie descoperit. Viaţa îţi dăruieşte un ceva aparte, necunoscut, indiferent dacă este al răului sau, dimpotrivă, al binelui, potrivindu-se perfect cu ambiguităţile sau clarităţile întregii tale deveniri.

Leadership: Te confrunţi cu experienţa fuziunii dintre ceea ce îţi scapă din vedere şi ceea ce ţi se pare evident prin comparaţie cu percepţia unei posibile unităţi a lucrurilor?

În permanenţă viaţa îţi dăruieşte „un ceva“ aparte - particularul - un efect al abaterilor de la sistematic, potrivindu-se perfect cu ambiguităţile sau clarităţile devenirii - ca un fel de reprezentare simbolică a întregii tale aspiraţii spre tainele descoperirilor, spre „infinitul” lui Dante”, dând linia directoare a drumului tău spre o cunoaştere superioară.

Ceva-ul este dovada lucrurilor care nu se văd, dar care ar putea să se întâmple. Este reflecția lucrurilor care au loc în inima ta, chiar dacă ele rămân nevăzute celorlalţi. Iar când ceva îţi scapă din vedere, înseamnă că percepţia ta asupra lucrurilor se devalorizează. Percepţia trebuie să deschidă uşa experienţelor vieţii. Bine spunea scriitorul american Wayne Dyer: "Când schimbi felul în care priveşti lucrurile, lucrurile pe care le priveşti se schimbă". Ele capătă putere asupra vieţii şi asupra rezultatelor tale din viitor, vor prelua controlul neîntârziat.

Unitatea lucrurilor se realizează în baza experienţelor care îţi schimbă viaţa atât din perspectivă a ceea ce ar trebui să însemne “opiniile în legătură cu ceea ce este dat”, cât şi la ceea ce se referă termenul "certitudine" asupra aspectelor care sunt importante pentru tine în vederea obţinerii unui anumit rezultat. Unitatea lucrurilor cuprinde totalitatea însuşirilor acelor părţi din ideile, credinţele şi din cunoştinţele tale acumulate, care pot să stabilească condiţiile în care se realizează accesul la o realitate făcută să dureze.

Drumul spre cunoaşterea superioară începe cu determinarea "ceva-ului" dintr-un tablou mai mare al lucrurilor care se desfăşoară în viaţa ta.

Ori de câte ori încercam să înţeleg cercul fenomenelor înconjurătoare prin prezentul viu al lucrurilor îmi scăpa din vedere imaginea unei realităţi strâmtorată de clipele unei trăiri ce ar fi trebuit să-i dea viaţă. Mă simţeam precum căpitanul Nemo în căutarea unui pământ îndepărtat care nu poate fi descoperit decât prin puterea imaginaţiei. Ceea ce mi se părea evident prin comparaţie cu percepţia unei posibile unităţi a lucrurilor era dorinţa de a experimenta o largă gamă de emoţii trecute prin filtrul dur și permanent al întrebării “Până când va funcționa ordinea şi firescul lor?”

Dar căutatul necunoscutului şi crezutul că l-ai găsit şi îl stăpâneşti, aşa cum doreşti să ţi se potrivească cu adevărat, în rezonanţă cu un nou corp de informaţii, din materia gândurilor răsucite în toate direcţiile în mintea cu care te lupţi constant, poate să înalţe până la principiu cardinal sentimentul cel mai deprimat de blocare, împiedicându-te să acţionezi în deplină luciditate.

Deci, nu te lăsa alimentat doar de geografia imaginarului. Particularul îşi are corespondentul nu doar în mintea ta, ci în viaţa de zi cu zi. Totul este să-l descoperi, să-l laşi sa te conecteze la focul tău interior, la acea energie care îţi dă puterea să te eliberezi din robia obişnuitului şi familiarului.

Leadership: Poţi surprinde esenţa lucrurilor care se exprimă în lumea ideilor tale, prin intermediul experienţei de a-ţi asuma o identitate care nu este suficientă sieşi, ci este definită de raporturile cu elementele exterioare?

Orice gândire se naşte din cultul concretului, dat de totalitatea acelor cunoştinţe care îşi au originea în experienţa trăită direct, privită din prisma transformărilor care implică lucrul cu sinele, permiţându-i evoluţia. Dar schimbarea percepţiilor despre ce înseamnă existenţa şi construirea unui set de valori, în funcţie de interesul manifestat pentru ceea ce eşti ca om, depinde de condiţiile de fond pe care se întemeiază „particularul” - rolul, evoluţia şi finalitatea lui.

Condiţiile de fond sau, altfel spus, împrejurările de care depinde apariția unui fenomen sau care influențează desfășurarea unei acțiuni, putând-o frâna sau stimula, vizează acele aspecte la care te raportezi într-un fel sau altul, întâlnite în viață ca fiind nişte proiecţii ale unor stări şi gânduri de moment în contextul realităţii explorate. În strânsă legătură cu misterul care te face să fii altfel, aducând în considerare detaliile semnificative pe care le ascunzi în definirea ta.

Ceea ce te defineşte totodată te şi individualizează, cu precizarea că este vorba de aproximaţia pe care o dai în legătură cu componentele realului şi imaginarului într-un ciclu de oscilaţii cu frecvenţe diferite.

Poţi verifica valabilitatea leadershipului, care reclamă o recomandare pe măsură: „Acesta sunt eu”, în funcţie de viziunea şi ideile ce prind contur odată cu lărgirea percepţiilor privind particularul. Să reuşeşti să pui o nouă temelie în locul unde nu este nimic şi să obţii o ecuaţie care unifică impresiile, concluziile şi aprecierile într-un soi de experienţă transformaţionala, să creezi un anumit nivel de conştientizare, un factor de evoluţie cu mare impact, din acel univers al închipuirii, greu de definit, aceasta înseamnă să ştii să te inspiri pornind de la zero.

O identitate care nu este suficientă sieşi, ci este definită de raporturile cu elementele exterioare, este o construcţie a relaţiei dintre percepţia pe care o ai asupra realităţii şi percepţia pe care o ai în legătură cu abilităţile tale de a schimba compoziţia realităţii.

Identitatea este ceea ce te aştepţi să găseşti nou la tine atunci când la tot pasul ţi se ivesc ocazii de a-ţi adresa întrebări şi de a găsi răspunsurile potrivite, chiar dacă nu eşti destul de pregătit să le dai o semnificaţie aparte şi să le transformi în ceva de valoare.

Legătura cu lumea se înfăţişează potrivit stării tale din aceste două intervale de timp: momentul când te-ai hotărât să te iniţiezi în tainele unui fenomen mai puţin cunoscut şi momentul când acest fenomen te-a prins în mrejele lui.

Fenomenologia Particularului evidenţiază o formă izolată de cunoaştere, dobândită prin lărgirea percepţiilor şi deschiderea minţii, cu scopul de a conştientiza noi aspecte pe care ţi le oferă realitatea înconjurătoare prin sondarea imaginarului.

A acţiona în deplina conştiinţă a unor situaţii ce definesc experienţa "ceva-ului", prin conceperea unui alt proces de realizare de sine, înseamnă a privilegia iniţiativa concretă şi personală în dobândirea unei cunoaşteri mai profunde. Iar această experiență are ca punct central "nemaiîncercatul".

Rămâne de lămurit întrebarea: în ce măsură acest „ceva” este adecvat existenţei şi capacităţilor tale de descoperitor?

 


Ultimele articole accesate de cititori:

  1. Alchimistul (II)
  2. Alchimistul (I)
  3. Tango to Evora
  4. Lily was here

Alatura-te Comunitatii Neculai Fantanaru
decoration
Despre | Site Map | Termeni si conditii | Privacy | Parteneri | Feedback | RSS Feeds
© Neculai Fantanaru - Toate drepturile rezervate