Fundalul viu al tabloului

Încadrează-te într-un fundal adecvat, astfel încât să dai valoare înțelegerii pe care ți-o acorzi în mod particular.

Când l-am reîntâlnit pe marele artist, cu puțină vreme în urmă, mi-am dat seama că, deși era foarte în vârstă, mai avea încă o inimă tânără, plină de veselie. Picta, cuprins parcă de un sentiment nemaipomenit, portretul unui om simplu. Părea mai mulțumit de el însuși, mai odihnit, mai poetic aș putea spune.

Îl vedeam cât e de dedicat încă muncii lui, atins de o anumită stare de euforie, plin de imaginație până la cele mai mici detalii, plin de căldură sufletească. Evidența mă silește să recunosc că exista în el mai mult decât talentul înnăscut, ci o dragoste neasemuită pentru pictură și frumos. Era un original care nu își crea operele ca ceilalți artiști.

Neputând rezista simțului estetic, înnăscut în el, care căuta să fie satisfăcut în totalitate de calitatea muncii sale, și-a făurit o artă proprie, un stil personal, propriu viziunii sale, mai expresiv, mai variat, mai compact, mai emoționant decât a multora. E atât de desăvârșit, încât și acum, cei care-i privesc tablourile au tendința de a sta să le admire îndelung.

I-am adresat, la un moment dat, o întrebare numai cu titlul de curiozitate:

- Ce anume face ca o pictură să fie valoroasă?

Privilegiul de a compune subiectul unui tablou care transmite o emoție aprinsă are ca esență înțelegerea a cine ești cu adevărat într-o realitate care se substituie propriei aprecieri?

Maestrul a așteptat puțin, și-a ridicat privirea spre mine și mi-a spus cu un oarecare zâmbet pe buze:

- Pentru ca o pictură să fie valoroasă, ea trebuie să dea aparența realității și, numaidecât, să transmită un anumit mesaj prin intermediul subiectului principal. Asta este de fapt chestiunea cea mai importantă: pentru ca un tablou să fie bine realizat și apreciat de criticii de artă, pictorul trebuie să scoată în relief subiectul principal. În ansamblu, tabloul trebuie să impresioneze privitorul.

Apoi, după o scurtă pauză, continuă:

- După cum bine vezi, Nicu, subiectul meu este acest om simplu, cu defecte și calități, ce duce o viață normală. Dar ca să pot să-l scot în evidență a trebuit să decorez și fundalul tabloului, curtea cu flori, cerul senin, razele soarelui, și să creez un contrast de culoare între subiect și fundal. N-aș fi avut cum să scot în relief subiectul principal, daca nu l-aș fi încadrat într-un fundal adecvat.< ! DOCTYPE HTML PUBLIC "-//W3C//DTD HTML 4.0 Transitional//EN"> Astfel, simt că fac parte dintr-o realitate care este mult mai mult decât mă așteptam.

Poți să modifici dimensiunea propriei identități unificând idealul și experimentalul într-o coerență vizionară nouă?

Edgar Allan Poe scria la un moment dat: "Imaginația pură alege de la frumusețe sau de la deformație numai elementele ce se pot combina perfect, până atunci necombinate. Rezultatul, ca regulă generală, e compus din frumos sau sublim, în măsura în care frumosul și sublimul fac parte din elemente combinate."

Pentru ca leadershipul să prindă un contur bine definit, real și accesibil unei largi "audiențe", trebuie să creezi mai întâi condițiile necesare unei analize obiective și atotcuprinzătoare a formei de manifestare a genialității, prin încercarea de ajunge la înălțimea perfecțiunii. Prin reflectarea într-un mod veridic a părților tale "luminoase", îmbinându-le într-un tot unitar care să formeze "sublimul".

În tabloul modernist al leadershipului, în acest univers plin de culoare a cărui elemente, frumosul și sublimul, odată puse în evidență pot crea premizele încadrării într-un stil anume, se găsește o doză serioasă de subiectivitate și exagerare. Acestea pot unifica idealul și experimentalul într-o coerență vizionară nouă, făcând mai credibil subiectul principal: omul, sau mai exact, prezența unei atitudini intelectuale tot mai estompate în peisajul plin de contraste al vieții.

Gândește-te la faptul că poți aborda cu deplin calm exagerările sau erorile comise de tine însuți în focul creației, dar nu oricine poate să-ți ducă mai departe viziunile despre viață.

Fără un fundal adecvat n-ai cum să fii subiectul principal al „tabloului” !

Iată un lucru important: ca să devii un lider de succes, trebuie mai întâi să te încadrezi într-un „fundal” adecvat. Fundalul, care reflectă puternic transformările prin care treci, profesionalismul de care dai dovadă, calitățile pe care le deții, este reprezentat de organizația din care faci parte, de oamenii pe care îi conduci, și își poate modifica în timp poziția și forma, în funcție de practicile pe care le promovezi.

Dacă în fundal n-ai pe nimeni sau nimic, nu vei putea să strălucești, nu vei putea sa ieși în evidență ca un veritabil lider. Mai mult, dacă nimeni nu te urmează, atunci înseamnă că ești doar un personaj din fundal și altcineva este subiectul principal, nu tu.

Un lider fără organizație și fără oameni nu există. Dacă ești limitat de incapacitatea ta de a interacționa cu ceilalți, sau dacă încerci să faci totul de unul singur, atunci, hotărât lucru, leadershipul tău nu are valoare. Cum poți să fii mai presus decât alții, dacă nu ești înconjurat de nimeni? Cum să urci pe scara ierarhica în carieră, astfel încât să poți obține o poziție mai înaltă, dacă nu-i câștigi pe oameni de partea ta și nu-i convingi să te urmeze? Fără un fundal adecvat, n-ai cum să fii subiectul principal al „tabloului”.

Așadar, ca să te faci remarcat și ca să ajungi în vârf, formează-ți o echipă și concentrează-te asupra a ceea ce puteți realiza împreună. Totuși, fă orice este nevoie pentru a deveni mai bun, pentru a fi mai presus ca ceilalți prin efectele pe care le produci asupra lor, prin intensitatea cu care le influențezi viețile, prezentul și viitorul.

Fiecare artist trăiește într-o "realitate" pe care o penetrează cu subiectivismul său, fără să uite niciodată că frumusețea tabloului depinde de admirația pe care și-o acordă instinctiv lui însuși.

Fundalul tabloului este ceea ce te reprezintă într-un spațiu privilegiat de expunere a înțelegerii despre tine însuți. Nu poți fi lider dacă nu ai pe cine conduce și pe cine îndruma, sau dacă nu ești recunoscut ca atare. Iar dacă nu știi instinctiv să te amplasezi într-un „fundal adecvat”, îți vei pierde din valoare.