Glasul răzvrătirii

Schimbă constituția psihică și sufletească a oamenilor, transmițându-le acea vibrație înaltă prin care să-și exteriorizeze aspirațiile latente.

A fost soldat în armata romană dar a dezertat în urma unui conflict cu autoritățile. Apoi a fost încătușat și vândut la o piață de sclavi unuia care conducea o școală de gladiatori din Capua. Dar odată ajuns acolo, el s-a hotărât să evadeze și să le redea libertatea celorlalți gladiatori care erau obligați să lupte pe viață și pe moarte, numai ca să-i distreze pe romani.

Folosind cuțitele furate din bucătăriile școlii, a reușit împreună cu alți 78 de gladiatori să evadeze și să învingă forțele armate trimise să-i captureze. În scurt timp numele său a devenit o legendă și astfel, în mai puțin de un an de la evadarea sa, i s-au alăturat mai bine de 70.000 de oameni. Timp de aproape doi ani i-a înspăimântat pe romani, deși nu dorea nimic altceva decât să fie liber.

Îți măsori curajul de a-ți risca viața printr-un exit forțat din totalul unor cauze secundare?

Spartacus, “ atletul cu mușchi de criță din vremurile bătrâne ” – cum îl numea poetul român Constantin Mille, a fost conducătorul uneia dintre cele mai mari răscoale din istorie. Numele său a devenit o legendă fiindcă a avut curajul să-și riște viața pentru libertate și dreptate. El a arătat lumii prin exemplul său viu ce este libertatea, cum robii sunt în stare să devină eroi, și că firea omenească, cu toată făptura, are tendința și scopul de a obține fericirea.

Disponibilitatea de a risca este trăsătura care iese întotdeauna la lumină la oamenii care urmăresc atingerea unui ideal. Adesea, ei se expun celor mai mari primejdii pentru a-i ajuta și pe alții să nutrească așteptări și perspective mai adecvate propriilor valori și scopuri. Și cu cât se implică mai mult în acest proces de schimbare a mentalității oamenilor, cu atât viața lor capătă sens.

Cauzele secundare pe care le sprijini pentru a-ți împlini voința sunt restricționate de formele de înstrăinare față de ceea ce ar trebui să reprezinte ”omul de ieri”. Cauze precum incompatibilitatea dintre condiția ta de luptă, condiția de împlinire și condiția de martir, în primul rând prin reprezentarea de stare a unui sistem de convingeri asupra evenimentelor, pot fi puse în corespondență cu aspirațiile latente, ne-exprimate încă, dar care tind cu putere să se conformeze faptelor dacă li se oferă ocazia, șansa sau mediul prielnic de manifestare.

Un exit forțat din totalul unor cauze secundare are ca termen de comparație o formă de a te implica activ în schimbarea vieții cu riscul de a fi prins în capcana de a te sacrifica pentru ceilalți, fără să te descoperi pe tine cel real.

Odată ce ai dezvoltat un sens de înțelegere a tipului de om care ești, atunci poți experimenta valoarea reală a vieții prin injectarea convingerilor tale în două direcții: o direcție a totalei autodistrugeri sau o direcție a desăvârșirii individuale.

Ești un luptător sau un învins?

Glasul lui Spartacus s-a făcut auzit atunci când drepturile oamenilor au fost încălcate și puse în pericol. Dominat de sentimentul încrederii în biruința finală, el și-a susținut cu consecvență ideile și interesul pentru atingerea scopului propus. Aspirația lui spre libertate, care s-a făcut simțită în tot Imperiul Roman, i-a trezit pe toți cei asupriți din amorțeala sufletului și a rațiunii în care căzuseră, umplându-i cu dorința de a se solidariza cu el. Mii de sclavii i-au înțeles mesajul și nu l-au putut ignora.

Numai lupta dreaptă poate duce la biruință. Toți cei care s-au alăturat mișcării lui Spartacus și-au forțat limitele de dragul unei chemări mai înalte, o chemare spre acțiune, spre transformare, spre libertate, spre demnitate, spre comuniune, spre regăsirea unor vremuri de mult apuse – o chemare ce nu putea fi respinsă căci s-a înfipt instantaneu în sufletul celor obidiți.

Glasul lui i-a mobilizat pe oameni pentru obținerea unor rezultate deosebite. Metode de acțiune găsește liderul, important e ca oamenii să audă glasul Lui și să-l urmeze. Încrezător în propria persoană și în izbândă, curajos și dornic să-și materializeze aspirațiile ce vor schimba lumea, aspirații în care credea cu desăvârșire, Spartacus, conștient de misiunea sa, a mobilizat mii de oameni pentru obținerea libertății lor.

Poți înțelege mai bine conceptul de autonomie personală printr-un control atent al riscului pe care îl comportă trecerea ta de la un statut de limitare la un statut de legendă?

Dar a reușit să se impună în fața lor și pentru că a adăugat o doză sănătoasă de carismă la stilul său de conducere. A pășit cu avânt în primele rânduri ale fiecărei lupte, căci riscul este primul un pas înainte spre victorie, pe care el nu s-a temut să-l facă. Încrederea în victorie a fost întotdeauna prezentă în sufletul său, înarmându-l și stimulându-l în demersurile sale.

Se mai întâmplă uneori să nu se găsească un lider, dar atunci când este găsit, el trebuie să aibă un rol călăuzitor asupra oamenilor pentru atingerea scopurilor propuse și, în același timp, să determine schimbarea mentalității lor.

Autonomia personală are la bază acea motivație intrinsecă care diferențiază un individ în raport cu alții ca orientare generală în relațiile sale cu mediul (fizic și social).

Concluzie: Uneori pentru a-și atinge scopul, liderul trebuie să asculte de acea voce interioară, de acel „glas al răzvrătirii” împotriva unor stări și situații care par a fi bine implantate în societate și acceptate ca o componenta a sorții. Istoria a demonstrat că ori de cate ori se ivește un lider cu viziuni deosebite și cu putere de convingere, lumea poate fi schimbată.

Schimbă constituția psihică și sufletească a oamenilor, transmițându-le acea vibrație înaltă prin care să-și exteriorizeze aspirațiile latente.