În numele adevărului te abandonez

Susține întotdeauna exemplaritatea leadershipului tău, imprimând oamenilor o scară a valorilor bine definită care să nu le permită nicio abatere de la codul profesional stabilit de tine.

Bill Parrish, fondatorul și președintele corporației Parrish Communications îl invită la petrecerea lui aniversară pe Drew, mâna lui dreaptă, care se dovedise a fi un impostor - „omul din umbră” care, mișelește, lucrase pe la spatele tuturor ca să îl înlăture de la conducerea companiei, și să înlesnească vânzarea ei în favoarea unui mare investitor.

Dacă ai urmărit filmul „Meet Joe Black (1998)”, atunci sigur îți amintești finalul. Bill Parrish, cu autoritatea omului inteligent și lucid care era, împreună cu Joe Black, îi întinde o cursă lui Drew pentru a-l determina să se demaște singur în fața membrilor comitetului director al companiei.

Ca urmare a planului de deconspirare bine ticluit, Drew a reacționat, chiar dacă numai instinctiv, în modul cel mai elocvent cu putință, exact după cum s-au așteptat Bill și Joe. El a căzut în capcana lor, dezvăluind comitetului director adevăratele sale intenții și mârșăviile pe care le-a comis pentru a-l înlătura pe Bill din funcția de manager, ca astfel să poată vinde compania.

Care este viziunea ta asupra afacerii pe care o conduci, luând seama la modul de a te proteja de o realitate care aproape îți "fuge de sub picioare", dar care te provoacă doar pentru a-ți testa valorile pe care nu le apreciezi destul la tine?

Drew, deși era de mulți ani omul de încredere al lui Bill Parrish, nu și-a păstrat în bună măsură trăsătura care i-a unit pe amândoi într-o anumită perioada a activității lor: respectul pentru Parrish și pentru calitatea leadershipului său.

Leadershipul este ca un fel de chemare la ordine și corectitudine, la adevăr și virtute, și trebuie să fie un model de integritate și exigență profesională, care are o singură măsură: cea personală. Iar tot ceea ce te reprezintă, toate trăsăturile, toate calitățile tale, dacă nu sunt acordate la un nivel maxim de integritate și încredere se răsfrâng direct asupra leadershipului tău tot așa cum poluarea se răsfrânge direct asupra creierului.

Se spune că minciuna are picioare scurte și că adevărul totdeauna iese la iveală, ceea ce înseamnă că și duplicitatea și disimularea adevărului despre sine vor fi mai devreme sau mai târziu aflate. Vai de cel care și-a ascuns trecutul, care și-a ascuns defectele și eventualele fapte reprobabile. Odată aflate, încrederea oamenilor va dispărea și el va fi înlăturat, ulterior căzând în prăpastia uitării.

Cu toate acestea, caracterul înșelător a lui Drew a fost tot timpul la vedere, fiindcă el nu punea deloc preț nici măcar pe relația cu fiica cea mică a lui Bill Parrish. Iar Bill nu a sesizat caracterul precar al lui Drew dintr-un singur motiv: lăsa totul la vedere, nu se sinchisea de amănunte, nu se sinchisea de știința lui, încât de multe ori i se părea că adevăratul vizionar din companie era Drew (cel ce făcea cu atâta șiretenie pe omul responsabil).

De fapt, greșeala cea mare a lui Parrish era următoarea: părea că nici nu observă lumea din jur, ajunsese la o bătrânețe care nu-i mai trezea curiozitatea sau avântul, o bătrânețe care s-a înstrăinat de el însuși fără speranță.

Viziunea este calitatea liderului de a se supune unei realități pe care oamenii o văd diferit. Dar aceeași viziune trebuie să meargă dincolo de ceea ce este imediat realizabil, dincolo de ceea ce s-au obișnuit oamenii să numească: ”a face totul fără vedere”.

Ceea ce ai distrus în timp cu propriul „eu” și ascunzi în fața celorlalți, nu mai poate fi reparat. Renașterea, aidoma păsării Phoenix, din propria cenușă se petrece foarte rar cu un lider, și, și mai rar este acceptată. Prin urmare, fii cinstit și corect cu oamenii, nu-i minți în legătură cu trecutul tău și poate ți se vor găsi circumstanțe atenuante. O conștiință curată și dreaptă îți împinge leadershipul la un nivel ridicat, în timp ce un caracter care respectă un cod al onoarei te împiedică să-ți destabilizezi calitatea morală.

La proba sportivă de rezistență nu câștigă cel care ajunge cu un metru înainte de linia de final, ci acela care trece linia. Așa e și cu integritatea, numai cel care e cinstit până la capăt câștigă marea bătălie cu sine însuși, cu slăbiciunile și viciile sale, și doar așa își va putea vădi calitatea personală și va câștiga un ascendent asupra celorlalți.

Ca om cheie într-o companie trebuie să fii o personalitate proeminentă și unanim apreciată de ceilalți, nu una contrastantă, cu accente care nu întregesc calitățile și abilitățile căutate și apreciate de ceilalți. Totul într-o companie se sprijină pe substratul moral, deciziile și acțiunile tale nu trebuie să ducă la deprecierea ta morală, căci altfel vei fi discreditat, disprețuit, iar imaginea ta va fi compromisă.

Susține întotdeauna exemplaritatea leadershipului tău, imprimând oamenilor o scară a valorilor bine definită care să nu le permită nicio abatere de la codul profesional stabilit de tine. Nu uita că valorile pe care nu le apreciezi destul la tine (precum corectitudinea, sinceritatea, buna intenție) sunt valorile de care se pot folosi ceilalți oameni în detrimentul tău, doar ca să-și ascundă hoțiile.

Leadershipul este o realitate care îți poate "fuge de sub picioare" dacă calitatea ta morală nu este în acord cu o viziune pe care toți o susțin, cu toate resursele.

Cu alte cuvinte, nu te înarma cu o viziune pe care "cifrele" o susțin, ci cu o viziune ce se poate explica astfel: „Acesta e timpul în care orice orice om trage linia bilanțului după un an de zile."

În numele adevărului te abandonez reprezintă momentul în care dispare orice acord între tine și ceilalți, acord care nu s-a bazat strict pe reciprocitate și interese comun. Acest moment apare când una dintre părți nu ține seama de interesele celeilalte, când nu contribuie la impunerea unui model de leadership eficient, și nu dă un randament garantat.

Integritatea nu va înceta niciodată să reprezinte unul dintre punctele de referință în leadership. Și nu este greu să descifrezi leadershipul superficial al cuiva, ce aparține acelei personalități care evoluează pe traiectorii diferite, adeseori divergente de ale tale, și care nu are nimic în comun cu etica.

Concluzie: În leadership este greu de apreciat de partea cui este adevărul, dar în momentul în care apar divergențe, opinii diferite, în momentul în care dispare comuniunea de interese, se poate spune că s-a zis cu leadershipul în ciuda intențiilor bune inițiale.