Încântă-mi privirea cu ceva ce face vizibil nevăzutul

Priveşte mai departe de ceea ce vezi, și vei descoperi povestea ascunsă dincolo de aparențe.

Mă plimb pe nisipul plajei, pe una din insulele Ionice ale Greciei. Nu-i aşa că privirea înlocuieşte taina oricărui răspuns la întrebarea "Ce sunt lucrurile"? Fiind înţeleasă ca identitate dintre planul Eului şi cel al misterului din substanţa creaţiei, privirea se întemeiază pe un proces de simbolizare a realităţii în care sunt cuprinse lucrurile specifice zonei în care mă aflu: scoici, fosile de melci, alge aduse la ţărm, bucăţele de sticlă pe care nisipul mării le şlefuieşte în timp, şezlonguri și umbrele, vânzători ambulanți, activități nautice.

În acest caz, ce este substanţa creaţiei? Este o formă de materie filtrată de ochi și prelucrată de suflet în imagini memorabile.

Ba mai mult. Fiecare lucru devine un simbol pentru ochii de artist care ştiu să perceapă informaţia asociată cu nuanţele esteticii, ei înşişi, ochii cercetători, plini de povești nespuse, oglindind întregul univers al culorilor și emoțiilor, devin un simbol pentru lucrurile măsurate şi simbolizate de artist printr-un desen, prin câteva cuvinte, sau printr-un mesaj demn de a fi memorat: Iiburbys Aa Sterhoss Amesim Lek Olocynne.

Adică, tradus printr-un exerciţiu de reinterpretare vizuală, Trăieşte momentul pentru necunoscutele simbolice ale unei realităţi recognoscibile , mesajul ochilor transmit un fel de comunicare tăcută, dar expresivă, un subiect de factură emoţională, un transfer de informație între un emițător și un receptor, în urma căruia, informația transmisă și captată este înțeleasă și interpretată ca un efect de transformare artistică. De exemplu, metamorfoza unui ciob de sticlă găsit pe nisip într-o bijuterie unică, subliniind frumusețea ascunsă în lucrurile simple, reprezintă o figură de stil ce evidenţiază modul în care arta poate da viață şi sens imaginaţiei (de-a dreptul divină).

Leadership: Imaginea la care te raportezi poate să inspire un dialog inedit între operele a doi artişti excepţionali: unul care ştie să creeze un univers propriu al lucrurilor, şi unul care aduce în lumină însemnătatea ascunsă a lucrurilor?

Iar dacă în fiecare pensulă, în fiecare linie trasată pe pânză, artistul își mărturisește trăirile, menirea creatoare, adevărurile privirii sale, pentru un univers dinăuntrul căruia a ieşit şi pe care sufleteşte nu-l va părăsi niciodată, cu siguranţă există o viziune clară asupra lucrurilor, esenţa unei dinamici a viului, clocotind de energie și vitalitate, născută în sufletul lui şi oglindită în exterior.

Insula este o privelişte uimitoare de la care nu pot să-mi iau privirile. Tot privind lucrurile în contextul obiectelor de pe plajă ce ar putea fi metamorfozate, tot astfel ele mă privesc ca pe un substitut al lor, fiindcă în paleta mea se regăsesc culorile tuturor lucrurilor și treptata lor pierdere în nuanțe. Şi, invers, în privirea mea se conturează lumea lor, redefinită prin paleta culorilor și contururilor artistice. Aici, este vorba despre un dialog inedit între operele a doi artişti excepţionali: unul care ştie să creeze un univers propriu al lucrurilor, şi unul care aduce în lumină însemnătatea ascunsă a lucrurilor.

În acest moment al regăsirii în artei în totalitatea lucrurilor ieşite la lumina unei după-amiezi târzii, în urma unei priviri mai atente, fără a avea un alt scop decât arta în sine, se produce emanciparea unei noi caracteristici a artistului din mine. Şi anume, eliberarea de acea angoasă care mă cuprinde atunci când trăiesc într-o realitate străină, aflată sub semnul impermanenţei, unde nu cunosc toate sensurile cuvintelor străpunse de zefirul uitării. Stai să vezi când lucrurile încep să comunice între ele în altă limbă decât cea vorbită de mine, iar simbolurile-metaforă, supuse unui "dincolo de ce-a fost rostit" încep să coboare arta la nivelul unei slujnice a filozofiei.

Leadership: Eşti apt să extragi esenţa unei imagini provenite din real şi să-⁠i adaugi certe conotaţii de tipul “spectacol de improvizație”, unde aparenţele jonglează cu fantezia într-un dans captivant și imprevizibil?

Totul este plăcut ochilor pe această insulă, mai ales felul cum natura se arată în toată splendoarea ei, într-un loc unde relaxarea și confortul sunt duse pe cele mai înalte culmi. Aşadar, frumosul şi plăcerea vizuală sunt date de armonia liniştii, dăruită de această minune a naturii, sculptată în peisajul său desăvârșit, numită plajă paradisiacă. Dar chiar şi un ochi exersat se înşeală uneori, dacă iau ca exemplu un fragment dintr-un celebru roman al lui John Fowles:

"A fost odată un prinţ care credea în toate lucrurile în afară de trei. Nu credea în prinţese, nu credea în insule, nu credea în Dumnezeu. Împăratul, tatăl său, îi spusese că aceste lucruri nu există. Dar într-o zi, prinţul fugi în împărăţia vecină, o destinație plină de culoare, plină insule liniștite și sălbatice unde văzu nişte fiinţe străinii şi tulburătoare, cărora nu îndrăzni să le dea un nume. Tot acolo întâlni un bărbat îmbrăcat în haine de seară, cu mânecile suflecate. Acesta din urmă îi spuse că de fapt, tatăl său nu este un împărat, ci doar magician. Prinţul se întoarse rapid acasă, gânditor.

- Tata, este adevărat că nu eşti împărat, ci doar un magician?

Împăratul zâmbi, şi îşi suflecă mânecile.

- Da, fiule, sunt magician.

- Atunci bărbatul de pe mal era Dumnezeu, iar fiinţele acelea tulburătoare erau prinţese.

- Bărbatul de pe mal era doar un alt magician, iar fiinţele alea nu erau deloc reale.

- Trebuie să cunosc adevărul adevărat, adevărul de dincolo de magie. Altfel am să mă omor.

- Nu există adevăr dincolo de magie, răspunse împăratul. Şi, prin farmecele sale, chemă moartea să vină. Moartea apăru în uşă şi îi făcut semn prinţului să vină cu ea. Prinţul se înfioră. Îşi aminti de insulele frumoase, frumoase dar ireale şi de prinţesele ireale, ireale dar frumoase.

- Prea bine, zise prinţul. Voi putea îndura totul.

- Vezi, fiule, zise împăratul. Acum eşti şi tu magician. "

A fi un creator desăvârşit înseamnă să-ţi aprofundezi cunoaşterea apelând, mai întâi, la perspicacitatea artistului de a extrage esența fiecărui detaliu și de a o transforma într-o poveste vizuală captivantă; apoi la abilitatea magicianului de a învălui realitatea în iluzii fascinante, amestecând limitele dintre ceea ce este perceput și ceea ce este creat.

Artistul este, de fapt intermediarul dintre lucruri și misterul lor divin. Pe când magicianul, cu puterea lui de a preface lucrurile, încearcă să-l îndrume pe artist către înțelegerea temeinică că totul este interconectat, că el însuși este o parte din această minunată rețea a existenței lucrurilor. S-ar spune că în mijlocul acestei insule fermecate, artistul și magicianul își desăvârșeau cunoașterea, unul prin creație și celălalt prin iluzie.

Încântă-mi privirea cu ceva ce face vizibil nevăzutul, unde vizibilul reprezintă lucrurile pe care ochii tăi le pot cuprinde într-o clipă de privire. Dar adevărata bogăție se ascunde dincolo de aparențe, acolo unde nevăzutul dezvăluie povestea completă a realității. Numai dacă știi să privești nevăzutul poți să dezvălui tainele ascunse ale realității.

Pentru a înţelege leadershipul nu este de ajuns să vezi frumusețea și semnificația lucrurilor din jur, dezvoltându-ţi propriul mod de a privi lumea. Mai trebuie să ai abilitatea creatorului de a deveni "un singur trup" din două perspective aparent opuse, sculptând în realitatea vederii tale o nouă dimensiune a înțelegerii și interpretării.

Privind mai departe de ceea ce vezi, apelând la viziunea unui artist și la abilitățile unui magician, vei putea să depășești aparențele și să explorezi în profunzime orizontul. Caută înțelesuri mai adânci și încearcă să înțelegi contextul sau semnificațiile subtile ale fiecărui detaliu, care pot să nu fie imediat evidente, dar pot fi descoperite prin răbdare și perspicacitate.