Interpretul divinului

Deschide calea spre împlinirea rolului tău, conectându-te la sufletul oamenilor prin intermediul propriei tale percepții despre leadership.

În acea zi splendidă de vară maestrul m-a primit la el în atelier cu nespusă bucurie. Își pusese în gând să realizeze o lucrare deosebit de frumoasă și, odată cu ea, să-și îmbunătățească imaginea în ochii celor mai rafinați iubitori ai penelului, și să-și ridice arta pe culmile cele mai înalte.

Purtând în adâncul său imaginea ideală a frumuseții, maestrul dorea să realizeze, de acea dată, o pictură numită "Nimfa de la Fontainebleau", care să întruchipeze frumusețea celor trei zeițe - Ceres, Diana și Erigona în același timp. Se inspirase din celebra sculptura a lui Benvenuto Cellini, cu același titlu, dar voia să redea în viziunea și în maniera sa personală idealul de frumusețe feminină.

Observându-l cu câtă finețe și cu câtă iscusință cizela fiecare detaliu în parte, l-am întrebat de ce era atât de importantă acea lucrare pentru el – căci, era evident, vădea o pasiune nefirească, un entuziasm ce atingea aproape frenezia, lucra cu o înflăcărare excesivă ca și cum ar fi fost conectat la un generator de energie care-i grăbea pulsul și-i accelera simțurile. Mi-a spus în dulcele și vigurosul său grai:

- Nicu, ceea ce mă însuflețește și mă oțelește este tocmai chemarea mea spre artă, spre desăvârșirea operei mele. Dorința mea cea mai mare este ca prin opera ce-o creez să împlinesc ceea ce simt că este destinul meu.

Simți chemarea spre o formă ideală de artă care îți permite să experimentezi ceea ce se răsfrânge în plăsmuirea destinului?

Maestrul s-a conectat la mine prin intermediul propriei sale percepții despre arta în care credea, plantând în sufletul meu acel ceva unic și frumos, acel sentiment de admirație și de apropiere față de ideile sale, față de atitudinea sa, față de așteptările sale, acel respect deosebit, sincer, deschis, prietenesc pentru lucrul bine făcut, pentru modul în care își folosea talentul. Tu cum te conectezi la cei din jurul tău?

Un om care a învățat meșteșugul leadershipului simte chemarea spre o formă ideală de artă, înălțătoare, asociată în principal cu un anumit mod de a vedea, de a crea și construi o relație între om și suportul artei - a privi, a înțelege și a crea realități. El își orientează spiritul și toate forțele spre o nouă viziune, spre o nouă percepție a lumii, a lucrurilor, a vieții, exprimându-și deschiderea spre o gândire originală și creativă – care este calitatea cea mai de preț specifică unui artist adevărat - și conștient, cu admirabila forță a spiritului, se dedică cu tot sufletul și cu toată mintea muncii pe care o prestează, depunând permanente eforturi pentru a fi aproape de perfecțiune.

O artă înălțătoare este un drum al regăsirii de sine, al răspunsurilor, al cauzelor nobile, al căutărilor de sens și al dorinței de a experimenta ceea ce de obicei este invizibil ochiului comun. Ea îți permite să experimentezi ceea ce se răsfrânge în plăsmuirea destinului, modul în care decurge viața ta în fiecare moment de inspirație și angajament, atunci când contribui la distingerea dintre valoarea autentică a creației tale și caracterul tău de profunzime.

Destinul unui om este asemenea artei plăsmuită de un pictor: are un folos în lumea asta atâta timp cât îți dăruiește o mulțumire sufletească puternică și atâta timp cât cineva își amintește de tine.

Arta ta se simte bine doar atunci când opera ta e desăvârșită?

Liderul, aidoma unui pictor, își pune arta în practică, ținând mereu cont de datoria lui: să facă ceea ce este corect și bine, ca astfel "opera" lui să fie desăvârșită. El se conectează la sufletul oamenilor prin intermediul "operei" sale, prin intermediul artei sale care izvorăște din interiorul său, și care insuflă respect și încredere.

Nu interesele personale îl îndeamnă pe lider să împlinească ceea ce așteaptă oamenii de la el, ci faptul că este adânc conștient că trăiește pentru o cauză nobilă care va fi salutată de oameni, nutrind, fără nicio îndoială, convingerea nestrămutată că tot ceea ce face el e unic, că nimeni nu poate face lucrurile mai profund și mai eficient decât el.

Leadershipul este totul, artă și creație. Înseamnă să te contopești cu sufletul lumii prin intermediul "operei" tale. Dar e alunecos, e al naibii de alunecos. Căci, parafrazându-l pe celebrul scriitor Stephen King, arta vine dintr-o imaginație creativă care muncește din greu și se simte bine doar atunci când opera ta e desăvârșită. Dar pentru că "opera" ta să poată căpăta formă, pentru ca intențiile tale să se materializeze, trebuie să rânduiești în chip uimitor, în detaliu, înaripat de inspirație, tot ceea ce ține de priceperea ta.

Adică, în cuvinte mai simple, să faci adevărate minuni prin iscusința mâinilor tale, prin intermediul imaginației creatoare, prin gândirea, sentimentele sau acțiunile tale. Trebuie să redai splendoarea "operei" tale cu atâta exactitate și atâta grație, încât oamenii să nu se poată opri să nu-și arate satisfacția. Deci, socotește-ți mintea și sufletul în vederea atingerii unui ideal înalt de manifestare artistică.

Marea Operă căreia trebuie să-i găsești desăvârșirea este o creștere a valorii autentice a lucrurilor care te înconjoară printr-o abordare care trece dincolo de prezent și de granițele realității.

Interpretul divinului este cel care, punându-și arta în practică, reușește să dea glas prin intermediul "operei sale" propriului său suflet, propriilor sentimente pe care le trăiește, propriilor idei, viziuni și concepții.

De multe ori liderul interpretează rolul unui artist care, folosindu-se de dibăcia cu care a fost înzestrat, stăpânit de o adâncă și puternică pasiune pentru leadership, sesizează necesitatea perfecționării, dedicându-se atingerii ei cu întreg sufletul.

Asta este cea mai înaltă și reală forță a unui lider.