La intersecţia dintre intenţie, stare de spirit şi proces

Urcă pe o treaptă superioară a evoluţiei tale, administrând corect rezultatele pe care oamenii le aşteaptă de la tine.

În cartea „ Leadership de aur ”, fondatorul EQUIP, John Maxwell, îl citează pe Stuard Briscoe, amintind de următoarea întâmplare:

Un pastor tânăr oficia o slujbă la înmormântarea unui veteran de război. Prietenii militarului decedat vroiau să facă ceva semnificativ în timpul ceremoniei, aşa că i-au cerut pastorului să îi conducă spre coşciug, să păstreze un moment de reculegere şi să îi conducă afară pe uşa laterală.

Tânărul pastor a făcut întocmai. Însă a apărut o problemă: a ales uşa greşită. Cu „precizie militară”, i-a condus pe bărbaţi într-o debara. Întregul grup a fost nevoit să se confrunte cu o retragere grăbită şi zăpăcită, sub ochii tuturor celor care participau.

Leadership: Consideri că tocmai procesul de captare a atenţiei simţite în momentul iniţierii unei acţiuni este cel care defineşte în autenticitatea ta obtinrea unui control de durată asupra a ceea ce se întâmplă?

Picioarele te îndreaptă întotdeauna încotro ţi-s gândurile. A te îndrepta într-o direcţie greşită înseamnă să bâjbâi dintr-un loc în altul ca un orb, iar acest "privilegiu" nu-ţi este permis ţie, ca şi lider. Tu eşti obligat să te concentrezi la ceea ce faci, fără ca gândurile s-o ia razna, căci picioarele te urmează întotdeauna încotro ţi-s gândurile. Leadershipul nu este un fel de hoinăreală, nu este un fel de anulare a raţiunii, nu îţi poţi permite luxul de a-ţi desconsidera datoria.

E ca şi cum ai momi lumea să te urmeze într-o direcţie opusă celei pe care o aşteaptă ei, ceea ce este contrar principiilor de conducere. Un singur pas greşit poate atrage dezaprobarea oamenilor. Puţin câte puţin ei vor începe să se simtă că se îndepărtează de la intenţiile lor iniţiale. După ce se vor urca în „barca” ta” se vor întreba dacă nu cumva au făcut o greşeală să te urmeze.

În leadership va exista mereu o forţă centrifugă cu care vei avea de luptat, o forţă care te va putea îndepărta de la scopul comun care face legătura cu ceilalţi oameni. E mult mai bine ca ei să creadă că toţi paşii tăi au, de fapt, un scop precis, care se vrea a fi atins şi spre care se îndreaptă toate eforturile şi mijloacele tale, altfel rişti să atragi antipatia lor şi să pierzi susţinerea lor. Dacă intenţionezi să urci pe o treaptă superioară a evoluţiei tale, administrează corect rezultatele pe care oamenii le aşteaptă de la tine.

Leadership: Încerci să faci trecerea de la o situaţie la alta considerând că acest lucru va fi cu uşurinţă asociat unei multiplicități de momente care dezvăluie cea mai înaltă trăsătură a percepţiei unei persoane asupra lumii exterioare?

Cea mai înaltă trăsătură a percepţiei unei persoane asupra lumii exterioare este eterogenitatea, adică o activitate care pune în relație elemente diferite prin însăși natura lor, o determinare complexă care pune în relaţie multiple lanţuri cauzale şi variabile intermediare. Pe când leadershipul este caracterizat de uniformitate, lipsa de variaţii în ceea ce priveşte planificarea şi desfăşurarea acţiunilor.

Leadershipul nu este o simplă schimbare de locaţie. Odată ce faci o greşeală, nu-i poţi întoarce pe oameni din drum şi să-i conduci pe altul fără ca ei să nu-şi piardă, măcar un moment, încrederea în tine. Ai curajul să-ţi asumi rolul de lider nepăsător şi iresponsabil?

În caz că vrei să ştii dacă un lider are succes şi este eficient, uită-te în ce direcţie îi conduce pe oameni. Un lider răspunde de oameni, aşa cum răspunde de sine însuşi şi de faptele sale.

Înaintează încetişor, puţin câte puţin, făcând câte o pauză, apoi punându-te din nou în mişcare, pe urmă oprindu-te încă puţin, de parcă fiecare pas trebuie cumpănit şi măsurat înainte de a te mişca. Şi acţionează atât de sincer, încât între tine şi ceilalţi să nu poate fi nici îndoieli, nici bănuieli.

Leadershipul este încercarea de a face faţă unei situaţii din care scăparea poate fi dificilă (sau jenantă) sau în care ajutorul poate să nu fie accesibil, dar cu un singur preţ: de a nu te vedea total alături de tine, cel fără nicio direcţie, de la care n-ai nimic de învăţat.

La intersecţia dintre intenţie, stare de spirit şi proces se află acea acţiune care produce un rezultat menit să încurajeze aceeiaşi acţiune, producând o caracteristică numită dezvoltare.

Nu-i vei putea ţine mult timp pe oameni lângă tine doar dacă ai intenţii nobile, dacă ai o stare de spirit puternică şi dacă te simţi sigur pe tine şi capabil să preiei frâiele unei acţiuni. Leadershipul este mai degrabă un proces de anticipare a traiectoriei pe care alegi să o urmezi. Ca să administrezi corect relaţia cu ceilalţi oameni trebuie să te concentrezi pe găsirea celui mai bun drum.

Aşa cum un arheolog examinează cu mare atenţie un fragment dintr-o ruină, tot aşa tu trebuie să examinezi cu mare atenţie paşii pe care îi propui spre a fi urmaţi, şi în acelaşi timp să urmăreşti reacţiile celorlalţi vizavi de prestaţia ta.

Concluzie: Degeaba ai intenţii bune şi gânduri măreţe. Dacă vorbele tale nu sunt susţinute şi de fapte pe măsura lor, vei bâjbâi pe drumuri întortocheate şi-n acelaşi timp nesigure, vei pierde încrederea şi susţinerea oamenilor rămânând singur să găseşti ieşirea din labirintul pe care singur l-ai creat.