Legea cutezanței

Numai cel care este devotat cu tot sufletul unei idei și acționează imediat pentru a o pune în practică, poate să realizeze maximum posibil.

Unii oameni, a căror unică trăsătură de caracter este aceea de a se vedea la un nivel mai înalt, se autoinspiră și întreprind din propria lor inițiativă, rareori la sugestia altora, toți pașii necesari îndeplinirii scopurilor propuse. Ei reușesc să se autodepășească pentru că sunt mânați permanent de acel imbold interior care îi îndeamnă la înfăptuirea unor scopuri mărețe.

Ai capacitatea de a te desprinde de trecut pentru a evalua și asuma costul maxim al consecințelor generate de o iluzie?

„Timp de mai bine de 10 ani îl servise pe regele său, țara sa, în toate felurile și împrejurările: pe apă și pe uscat, în orice anotimp și în toate zonele marine, sub cerul arzător și în suflarea glacială a vântului. În pragul celui de-al 36 an al vieții sale, după ce regele Manoel îi respinse cererea de a servi mai departe Portugalia, Fernando Magellan a luat o hotărâre radicală: a servit destulă vreme, s-a sacrificat destul pentru interesele străine, pentru gloria altora. Ca orice om cu puteri creatoare, el simți o adâncă năzuință spre realizarea de sine.”

Pentru un om care dorește cu orice chip să iasă din anonimat, șansa răsare de acolo de unde se așteaptă mai puțin. Studiind arhivele secrete ale regelui Portugaliei, registrele cu însemnările căpitanilor, hârtiile și portulanele, Magellan găsi pe neașteptate o foaie mai veche scrisă în limba germană, și intitulată „Copia der Newe Zeytung aus Presillg Landt”.

Această foaie era de fapt un raport care afirma lămurit că cele două oceane, Atlantic și Pacific, ar comunica între ele printr-o strâmtoare. Și cum încă de mult Magellan intrase în posesia unei hărți inexacte a celebrului cosmograf Martin Behaim, care indica locul unde s-ar fi aflat strâmtoarea, din acel moment el s-a decis să înfăptuiască imposibilul. Ceea ce au încercat, dar fără succes, Columb, Cortez, Cortereal, Cabot, Vespuci sau Juan de Solis, el va reuși cu siguranță.

Cea mai interesantă parte a leadershipului vizează asumarea unui parcurs ce are ca punct de finalitate găsirea unei "strâmtori" care îți poartă numele.

Pentru Magellan, din partea reușitei care felicită leadershipul de valori și de scop, strâmtoarea a reprezentat punctul de trecere între momentul care precede debutul unei nebunii misterioase și momentul care a schimbat perspectiva asupra lumii.

Acea hartă, locul unde se afla strâmtoarea, și raportul care confirma existența acesteia, au fost adevăratul secret al lui Magellan. Proiectul său nu era, deci, nicidecum original. Totuși el, pe temeiul hărții și a raportului, întocmi în cel mai scurt timp un plan de a ocoli pământul.

Dar, stupoare ! Magellan a căzut victimă unei confuzii frapante. Fusese înșelat, datele furnizate de acea hartă și de raportul respectiv erau cu totul greșite, fanteziste. Prin urmare el s-a devotat cu tot sufletul unei iluzii trecătoare. A pornit în căutarea unei himere. Strâmtoarea nu se afla nicidecum acolo unde și-a imaginat el că este. Însă tot răul spre bine. Dacă n-ar fi preluat și acceptat cu bună știință o greșeală, Magellan n-ar fi cutezat niciodată să se avânte pe valurile imensului ocean, să conducă o expediție în jurul lumii, și în final să descopere adevăratul „paso”, adevărata strâmtoare care îi poartă și azi numele.

Te poți ridica din anonimatul existenței tale acționând ca factor determinant al afirmării într-o buclă de cauzalitate al unui nesfârșit șir de eșecuri?

Ad impossibilia nemo obligatur. Nimeni nu este obligat să facă imposibilul. Nimeni nu-l poate obliga pe un om să întreprindă o călătorie în care șansele de izbândă sunt foarte mici, să-și facă foarte mulți dușmani, să-și pună deseori sănătatea și viața în pericol, doar pentru îndeplinirea unei dorințe personale, nu-i așa?

Ceea ce-l determină pe un om să întreprindă acțiuni riscante și periculoase este fără îndoială hotărârea fermă, izvorâtă dintr-un puternic imbold interior, de a se consacra unei idei remarcabile și viabile. Doar nebunii pleacă într-o călătorie ca niște roboți teleghidați fără să se gândească la ce fac, punându-și viața în pericol, sau aceia care se decid să înfăptuiască ceva măreț, având o idee clară despre locul în care trebuie să ajungă și sunt ferm convinși că-l vor găsi.

Slujitorul a devenit un lider excepțional. Magellan a devenit dintr-un simplu sobresaliente un conducător excepțional pentru că a îmbrățișat schimbarea și a știut să se folosească de leadership în chip genial. Nimeni nu l-a împins de la spate, nimeni nu l-a încurajat, nimeni nu i-a ținut partea și a întâmpinat cele mai mari și mai dificile obstacole. Totuși, în străfundul ființei sale a simțit că poate fi mai mult decât era, că poate împlini imposibilul și, dominat de o puternică inspirație, s-a mobilizat singur pentru a-și atinge scopul propus. El împotriva tuturor. Și a câștigat. A reușit cu foarte mare greutate să strângă o flotă, împotriva voinței regelui, și a ținut piept răscoalelor echipajului său.

Confruntarea cu durata unei călătorii îndelungate te ajută să dobândești o înțelegere de ansamblu, în care este prezentă și conștiința valorii personale?

Cei născuți într-un leagăn de purpură, cei care nu și-au dorit niciodată nimic de la viață, aceia nu vor putea înfăptui niciun miracol. Cel ce nu nutrește acea ambiție grozavă care să-i roadă cu adevărat inima, care să-l înarmeze sufletește pentru încercările viitoare, va rămâne un om de rând, un călător neîmplinit, neadmirat de nimeni, neobservat de nimeni.

Magellan este cunoscut ca unul dintre cei mai mari conquistadori din istorie și un lider cu calități native de conducere. El a simțit că are un destin de împlinit și, într-un tempo foarte rapid, s-a mobilizat în direcția cea mai bună, în ciuda tuturor greutăților. Nimeni și nimic nu l-a împiedicat să-și îndeplinească dorința – aceea de a găsi un canal de legătură între Oceanul Atlantic și Marea de Sud.

Bine a remarcat scriitorul Ștefan Sweig: „Magellan a arătat că un singur om, cu scurtă și trecătoarea sa viață, poate transforma într-o realitate și într-un adevăr nepieritor ceea ce fusese numai o dorință, numai un vis pentru sute de generații. ”

Cutezanța este testul pe care ți-l impui atunci când înțelegi că dificultatea continuării călătoriei vine din urmărirea unui vis care se îndepărtează pe măsură ce te apropii de schimbarea direcției.

P.S. Liderii sunt orientați către acțiune. Atunci când găsesc o idee bună, acționează imediat pentru a o pune în practică. Folosindu-și judecata, priceperea și puterea, încercând mereu lucruri noi, ei reușesc întotdeauna să avanseze spre țelurile propuse. Ei își ating adevăratul potențial asumându-și riscuri și crezând în ei înșiși până la capăt, pentru că sunt niște cutezători.

* Notă: Stefan Zweig - Magellan, Editura Tineretului, 1955.