ro  fr  en  es  pt  ar  zh  hi  de  ru
ART 2.0 ART 3.0 ART 4.0 ART 5.0 ART 6.0 Pinterest

Lumina palidă a apusului

On Decembrie 08, 2010, in Leadership de Vârf, by Neculai Fantanaru

Dedică-te dezvoltării depline a celor din jurul tău, ghidându-i spre o devenire superioară atunci când se află la apusul propriei lor "poveşti".

Nimeni nu poate să dobândească succesul deplin dintr-o dată. Vine un moment delicat în viaţa fiecărui om, un fel de test aş spune, în care îi este încercată credinţa în propriile capacităţi şi forţe, chemarea vocaţională, un fel de test care îi măsoară probabilitatea obţinerii succesului.

Cred că celebrul scriitor american Stephen King ştie mai bine ca oricine cum se obţine succesul, dar totodată cred că cunoaşte foarte bine şi reţeta pentru un eşec sigur. Încă de pe vremea când era copil a aspirat la o carieră de scriitor. A scris. Şi a tot scris. A creat. Şi a tot creat. Zilnic câte o poveste scurtă inspirată din viaţa sa de zi cu zi. Cariera lui urma o traiectorie ascendentă.

În cele din urmă el s-a hotărât să scrie un roman cu totul special, pe care mai apoi să-l trimită spre publicare, roman care – gândea el – avea să-l propulseze definitiv în rândul scriitorilor de valoare. L-a întitulat "Carrie". Ideea era originală, era produsul minţii lui, nicidecum o prelucrare a ideilor altora.

Gândurile îi erau concentrate în întregime la succesul pe care l-ar putea avea dacă romanul lui va deveni cunoscut. Până în clipa când – fatalitate - s-a produs "deflagraţia". Fiindcă romanul nu avansa deloc, l-a aruncat la gunoi. Considera că era un pocal de speranţe deşarte.

Momentul acela delicat despre care am precizat la început, momentul acela în care simţi că nu mai poţi, că nu mai ai gaz, în care simţi că nu mai eşti tu, momentul acela în care, cuprins de un sentiment de tristeţe îţi spui că strădania ta este de prisos – a survenit şi în viaţa lui Stephen King.

"Carrie" era pe cale să rămână o amintire. Iar cariera lui era pe cale să apună.

Leadership: Îţi decizi traseul calitativ al propriilor performanţe din poziţia de a şti ce este cu adevărat valoros să păstrezi, sau din poziţia de a-ţi recunoaşte ignoranţa pentru ceea ce se ascunde în spatele aparenţelor?

Doamna Tabitha King (Tabby), soţia celebrului scriitor, a zărit manuscrisul aruncat la coşul de gunoi. Fiindcă nu se îndoia de talentul lui Stephen, l-a recuperat şi l-a citit. I-a plăcut atât de mult, încât l-a convins să-l ducă la bun sfârşit. Căci voia cu orice preţ să afle cum se termină. Şi, mai mult decât atât, s-a oferit să-l ajute.

I-a spus lui Stephen, zâmbind în felul ei atât de fermecător: "Ai ceva de valoare aici, vorbesc serios!"

Este evident că Tabby ştia despre soţul ei mai mult decât ştia el însuşi despre sine, şi despre "pocalul de aur" care se ascundea în manuscrisul său. Căci, după ce Stephen a terminat de scris "Carrie", concernul editorial Doubleday l-a acceptat spre publicare, iar New American Library a cumpărat drepturile ediţiei de buzunar cu suma record de 400.000 de dolari. Declicul s-a produs. Stephen şi Tabby King erau bogaţi. Dar adevărata recompensă a fost faptul că, de atunci înainte, Stephen şi-a putut consacra viaţa exclusiv creaţiei literare.

Leadership: Poţi să restabileşti echilibrul dintre realitatea pe care o dezaprobi şi idealul de perfecţiune pe care îl pot atinge?

Realitatea pe care o dezaprobi are ca referinţă nerecunoaşterea valorii lucrurilor de care te poţi lipsi cu uşurinţă. În raport cu această concluzie, problema spaţiului de investigaţie a unor bunuri neîntrebuinţate cu folos, dar cu valoare potenţială de a deveni emblema unei atitudini de deschidere faţă de schimbare, se rezumă la următoarea întrebare: ce ai de câştigat prin amintirea continuă a unui lucru care poate fi reactivat de o frază dintr-o carte, de o scenă dintr-un film sau, pur şi simplu, de un prieten?

Aptitudinea de creator se obţine din calitatea viziunii tale asupra spaţiului din jur şi din esenţa lucrurilor pe care îngădui să le dai statutul de "idee bună".

Adevărata artă pe care o surprinzi în fiecare zi, fără nimeni să știe, apare ca un mijloc de recunoaştere a "firimiturilor" de beneficii extrase din efectele unei idei părăsite. Să dai un plus de valoare creaţiei pe care o experimentezi înseamnă să înţelegi caracterul temporar al imaginii pe care ţi-o formezi despre un lucru până să ajungi să-l cunoşti.

Ideile sunt precum cuvintele: oricât de banale ar părea la prima vedere, pe atât de valoroase pot fi prin semnificaţia ce o conţin - atribuită anumitor fapte, stări sufleteşti sau situaţii de viaţă. De regulă scriitorii deţin o experienţă bogată izvorâtă din existenţa unei vaste arii de competenţe, ce-şi propun pătrunderea într-o zonă discretă, aceea de ataşament faţă de importanţa sau utilitatea acordată propriilor creaţii.

Idealul de perfecţiune pe care îl poţi atinge depinde de modul cum îţi revizuieşti ideile astfel încât intersecţia lor să se concretizeze într-o creaţie a cărei "valoare de asigurare" nu poate fi făcută publică decât cu ajutorul semnificaţiei pe care ea o îmbracă sub efectul cumulat al apartenenţei la o realitate mai profundă, mai înaltă şi mai durabilă. De regulă, această altă realitate este chiar literatura.

Leadership: Exploatezi efectele de profunzime ale propriei tale creaţii, asigurând accesul celorlalţi spre noi zone cu potenţial de dezvoltare?

Entuziasmul izvorăşte din tine însuţi sau trebuie ca cineva să ţi-l alimenteze? Eşti o persoană cheie în viaţa celorlalţi oameni?

Competentă, în stare să facă toate aranjamentele posibile cu eficienţă, şi înzestrată cu o mare putere de convingere şi influenţă. Într-un cuvânt, Tabby. Ea l-a determinat pe soţul ei să se simtă din nou avântat în demersurile sale. Ea a fost, şi încă mai este, partenerul lui numărului unu. Totdeauna când lui Stephen i se pare că timpul nu este de partea lui, sau că este un nimeni în lumea valorilor, Tabby este lângă el să-i amintească faptul că ceea ce simte el e doar o situaţie de moment, că nu e un capăt de lume, şi că totul va fi bine din nou.

Succesul lui Stephen se datorează faptului că este înconjurat de această imagine liniştitoare indusă de soţia lui, care are mare încredere în el şi îl susţine mereu.

Entuziasmul nu izvorăşte din tine însuţi – totdeauna trebuie ca cineva să ţi-l alimenteze. Este important să ai lângă tine o persoană care să vadă altfel lucrurile, mai clar, şi care să decidă să te ajute; o persoană care în adâncul sufletului crede în tine şi în cauza ta, şi care este dornică să te susţină. E o strategie foarte deşteaptă să ceri părerea unei persoane cheie, care într-adevăr este în măsură să ştie ce este mai bine pentru tine înainte să iei o decizie.

Să dai curs actului de creaţie înseamnă să faci din tine emblema permanentă a unei spiritualităţi care caută esența lucrurilor din punctul de vedere al altora.

Lumina palidă a apusului îl pătrunde la un moment dat pe fiecare om care munceşte, care are vise şi dorinţe de împlinit. Şi tu vei fi cuprins, într-o bună zi, de sentimentul că strădaniile tale au fost de prisos. Şi tu vei fi străbătut de acea misterioasă forţă care le pune la încercare tuturor oamenilor valoroşi voinţa şi tăria de caracter. De aceea este atât de important să ai în preajma ta un partener care să-ţi amintească de fiecare dată când te afli la ananghie: "Ai ceva de valoare aici, vorbesc serios!"

Numai cel înzestrat cu calităţi de lider are capacitatea de a te susţine şi de a-ţi da imboldul necesar pentru a-ţi continua cariera atunci când te afli pe o traiectorie descendentă. El este un adevărat mentor pentru tine şi are puterea de a-ţi întârzia "lumina palidă a apusului".

 


Ultimele articole accesate de cititori:

  1. Alchimistul (II)
  2. Alchimistul (I)
  3. Tango to Evora
  4. Lily was here

Alatura-te Comunitatii Neculai Fantanaru
decoration
Despre | Site Map | Termeni si conditii | Privacy | Parteneri | Feedback | RSS Feeds
© Neculai Fantanaru - Toate drepturile rezervate

Like Us On Facebook

Subscribe to us