Magicianul (VI)
Caută să pătrunzi cât mai adânc în mintea și în sufletul oamenilor, pentru ca leadershipul tau să capete valențe calitative superioare.
Sora mea se gândea la mine ca la un vrăjitor. Spera să înfăptuiesc într-o zi un miracol adevărat, sau ceva în genul ăsta. Numai ea știa cât de obsesiv îmi ascundeam secretele, cu câtă sfințenie le păstram doar pentru mine, cu câtă seriozitate le abordam. Știa că dobândisem conștiința unei noi realități și că învățasem să mă folosesc în chip desăvârșit de acele forțe ascunse ale universului pentru a arăta lumii aspecte nebănuite.
Magia mi se părea provocatoare, avea un efect deosebit, o putere de convingere uluitoare. Nu se limita la o anumită perspectivă, puteam să-i dau oricând o interpretare aparte, metaforică, ezoterică, mai nuanțată și mai bogată în semnificații. Era ca un joc de logică, îndemânare și acțiune destul de greu, chiar dacă la prima vedere părea simplu. Era ca un joc de domino în care folosești mai multe seturi de piese, le aranjezi într-o anumită ordine și succesiune, iar odată ce cade o piesă se prăbușesc și celelalte una după alta.
Magia provoacă reacții în lanț, poate genera rezultate controlabile sau incontrolabile. Trebuie să fii un profesionist, trebuie să stăpânești bine elementele ei constitutive ca să poți realiza și distribui cele mai bine definite iluzii și trick-uri.
Promovarea imaginii tale se adresează unui public capabil să distingă fundalul, cu intenția de a stimula indirect interesul și cererea pentru o nouă „producție” personală?
În semiobscuritatea sălii, în mijlocul scenei, spectacolul atinse punctul culminant. Fata era întinsă pe o masă de aproximativ patru metri. Nu era speriată, dar avea emoții, iar emoțiile îi erau influențate de prezența apropiată a magicianului care parcă o sorbea din priviri încercând s-o aducă într-o stare de relaxare și încredere. O tulbura aerul de liniștit mister. I se părea că magicianul o privește într-un anumit fel, ca și cum ar fi dorit să-i destăinuie ceva, un secret puternic, o parte din misterul lui.
O vreme continuă acest schimb de priviri. O privire lipsită de zâmbet, dar hipnotizantă de la unul la celălalt. Și, deodată, totul fu scăldat în întuneric. Era ca și cum o entitate separată își stabilise oarecum domiciliul în creierul ei și o determina să-și închipuie că visează. Obligația ei evidentă era aceea de a accepta visul, tot așa cum accepta faptul că s-a născut. Se simțea parcă în centrul unui cerc mișcător, care creștea la nesfârșit, îndepărtându-se mereu. Totul în jur era ca un cântec frumos care răsună limpede și dulce, pe care îl asculți iarăși și iarăși, până ce îți acaparează mintea și sufletul.
Adevărata rezonanță apare atunci când gestionezi așteptările prin viziune lucidă, ancorându-le la o imagine coerentă a experienței trăite.
Fata era sub puterea unei forțe magice, a lucrării magicianului, incapabilă să acționeze conform propriei voințe. Puterea lui aparent supranaturală își spuse din nou cuvântul. Era un neîntrecut maestru al persuasiunii, al enigmelor și ambiguităților, al suspansului și al dozării în crescendo a acțiunii, al improvizației și al metamorfozelor.
Cred că e de prisos să mai adaug că la sfârșitul acelui frumos număr de magie, spectatorii au fost profund impresionați de prestația sa. Ținta care a făcut distincția de fundal a fost obiectul de interes pe care l-au căutat oamenii, doza totală de izbutită teatralitate administrată de creșterea suspansului și imprevizibilului, capacitatea de a ascunde detaliile în ferestrele secundare ale scenei.
Producția pe care magicianul o pune în scenă este o lucrare artistică care definește cel mai bine conceptul de "reprezentare vizuală" a unor succesiuni de simboluri și trăiri ce produc efecte în conștiința spectatorilor. În timp ce transformările complexe, efectele halucinante sau momente de revelație sunt elemente care asigură interacțiunea între identități diferite, o interacțiune în care nimeni nu poate fi sigur de realitatea celorlalți.
Spun oamenii „Da” realității tale?
Poți să conferi leadershipului tău o interpretare care să-ți contureze cu putere identitatea, știind că autenticitatea rolului asumat cântărește mai mult decât orice regie a scenei?
Un lider adevărat se aseamănă cu un magician: reușește să creeze o atmosferă în care oamenii să spună „Da”, in care ei să se conformeze legilor și principiilor lui, și să accepte în unanimitate influența sa. Un lider priceput are și mediul și instrumentele cu care să reușească să-și ducă la bun sfârșit ideile, sarcinile și planurile. „Spectacolul” lui atinge punctul culminant numai atunci când reușește să le controleze oamenilor emoțiile și sentimentele, făcându-i să se simtă în largul lor.
Cu toții gândim prin prisma emoțiilor și a sentimentelor. Mintea ni se raportează întotdeauna la ceea ce simțim față de o persoană, față de un lucru sau față de împrejurările în care ne aflăm. Ceea ce gândim și felul cum reacționăm într-o anumită situație depinde de ceea ce e în sufletul nostru, depinde de felul în care percepem lumea din jur. Daca ne simțim în siguranță, mintea ne va crea o imagine pozitivă și ne va semnaliza că totul este în regulă, ne va crea o stare de bine, de destindere și de plenitudine.
Așa cum florile au nevoie de substanțe nutritive pentru se dezvolta și pentru a rezista la intemperii, tot așa oamenii au nevoie de o stare de spirit bună pentru a fi eficienți. Tu poți să le transmiți acea stare psihică și emoțională foarte bună? Poti să le transmiți acea stare deplină de siguranță și de control?
Poți să-ți joci rolul până la capăt, știind că adevărata putere nu vine din controlul percepției, ci din fidelitatea față de propria viziune?
Dacă vrei ca oamenii să spună „Da” realității tale și să o accepte pe deplin, trebuie să pătrunzi în conștiința lor, să le schimbi percepțiile și comportamentul, atitudinile, așteptările, emoțiile, gândurile și să le deschizi noi orizonturi. Îi poți îndemna să te accepte în universul lor, doar dacă ai o putere de convingere uluitoare. Caută să pătrunzi cât mai adânc în mintea și în sufletul lor, pentru ca leadershipul tău să capete valențe calitative superioare.
Oamenii sunt precum florile, dacă nu le acorzi atenția necesară, ei nu vor „înflori” și nu vor da „roade” niciodată. Trebuie să fii un profesionist, trebuie să stăpânești bine elementele constitutive ale leadershipului ca să poți obține cele mai bune performanțe.
Liderii cei mai buni înfăptuiesc miracole adevărate sub puterea unei „forțe magice”. Credința în potențialul lor le dă puteri. Ei nu se limitează la o anumită perspectivă, ci conferă mereu leadershipului lor o interpretare aparte, mai nuanțată și mai bogată în semnificații. În asta constă magia lor.
A fi un magician iscusit înseamnă să-ți propui ca scop asumarea unor semnificații ascunse la care oamenii nu au acces decât prin memorarea acelor momente unice de iluzionism care continuă să existe și după terminarea spectacolului.
Toate țin aparent de miracol, dar miracolul de multe ori înspăimântă. Dacă oamenii se simt prinși într-un mediu ostil, care nu le priește, dacă au impresia că rolul pe care îl joci este unul lipsit de conținut, de sinceritate, de profunzime și de intensitate, înseamnă că leadershipul tău este lipsit de valoare. Dacă nu a reușești să-i entuziasmezi, sa-i determini să participe la „jocul” tău, atunci renunță definitiv la „spectacol”, căci riști să fii catalogat drept un maestru al dezinformării.
Concluzie: Leadershipul este constituit din piese de domino, în care o singură mișcare greșită sau o singură „piesă” instabilă poate provoca o reacție în lanț. Dacă rezultatele pe care le obții nu sunt favorabile ție și celorlalți oameni, sau dacă viziunea ta nu este compatibilă cu a lor, sau dacă atitudinea ta este greșită, atunci tot ce-ai construit se poate prăbuși bucată cu bucată.





