Mărturia cheie a unei arte misterioase

O oglindă convexă plasată în centrul compoziției artistice poate face ca orice urmă de dezordine să dispară în spatele unei fațade frumoase.

Am căpătat o grămadă de deprinderi într-o multitudine de domenii, dar numai câtă vreme exista o enigmă de dezlegat într-un real proces de explorare a spațialității unei alte lumi. Asemenea unui artist al visării și al ficțiunii, îmi imaginam că nu făceam altceva decât să mă joc cu un puzzle intuitiv, un indicator al solidității construcției unui labirint ce ținea de realitățile sufletești, culminând cu o fermecătoare rătăcire prin zonele picturii.

Asta echivala cu asumarea condiției celui ce și-a dedicat toată atenția, priceperea și existența în crearea unui univers aflat în expansiune continuă.

Era ca și când ar fi trebuit să descopăr un concept derivat din genetica moleculară, în urma unei întâmplări care își încearcă șansa de reușită împreună cu acel ”ceva” care așteaptă să iasă la iveală la momentul potrivit. Provocărilor care modelează viața le atribuiam valoarea de simbol într-o traducere de excepție a unei scrieri identificată de cercetătorul Michael Finkenthal cu destinul secret al umanității, prezentând un caracter opac, ezoteric, în ciuda unei logici "nebuloase" în argumentație, care incită la reflecție.

Pentru a te constitui tu însuți ca o știință în leadership, este necesar să pășești dincolo de certitudinile lumii tangibile, învățând să manipulezi cu măiestrie puzzle-ul complex al realității.

Un om care nu reușește să pună bazele unei științe nu se va putea constitui niciodată el însuși ca știință. Încă mă întreb dacă nu cumva în organizarea părților lipsă a acestui puzzle trebuie căutate diferențele genetice dintre orice aspect al creației și Creator, cu care se deschid perspectivele inedite în evoluționism. Hazardul ocupă din acest punct de vedere un loc determinant în a mă convinge de valoarea unei realități care nu aparține acestei lumi.

Încet, închid ușa în urma mea și pășesc pe drumul abrupt al unui sentiment ciudat: exist doar în imaginea unei oglinzi fermecate, obținută prin utilizarea și manipularea unui univers conceptual dominat exclusiv de instinct.

Acum mă întreb, cu nesfârșita dorință de creație a pictorului care folosește în operele sale modularea cromatică, dacă nu cumva m-am grăbit să generalizez puținele certitudini pe care le aveam, pornind de la misterul greu de surprins ce sălășluiește în firescul unei imagini, de aparentă verosimilitate.

Încerci să conferi formei tale de expresie accente de "efect al unui joc de-a suspansul", fără să argumentezi punctele de vedere specifice esteticienilor care conferă lecturii autenticitatea unei mari descoperiri?

Fluidul concentrat al științei pure, adevărate, în care cred cu toată ființa, se scurge printr-un orificiu dat într-un timp mai mare decât altul, într-un alt univers imaginar decât cel reprezentat printr-un fond cromatic de culoare albă, brăzdat de o porțiune mediană cu fond cenușiu, ca al unei umbre care se culege doar din stele.

Întotdeauna o ființă enigmatică, un scriitor plin de forță, un artist încununat de spectaculozitate, își încadrează cunoașterea într-un labirint verificat și încercat de un spațiu real, exterior anexat la spațiul simbolic al unei opere cu adâncire hermeneutică, în atmosfera unui concurs de împrejurări care ridică numeroase semne de întrebare asupra unei existențe ce își așteaptă resorbția în cosmic.

Fie și în treacăt, am ajuns în punctul de maximă iluminare în care artistul utilizează umbra, jocul întunecat al culorilor alb-gri-negru sub forme multiple de manifestare a materiei cosmice, în ilustrarea contrastului dintre recurență și diferență ca mijloc de vizualizare a sacrului pe parcursul întregii sale opere.

Leadershipul de succes este o creație unică, care îmbină viziunea asupra propriei evoluții cu dorința instinctivă de a descoperi verosimilitatea adevărurilor ascunse în universul tau interior.

O oglindă convexă plasată în centrul compoziției artistice, sub aspectul derulării unei retrospective a vieții pentru a trage învățăminte din trecut, bine plasată într-un microcosmos de obiecte, de atitudini și de relații, declarate sau sugerate, face ca orice urmă de dezordine să dispară în spatele unei fațade frumoase.

Nu poți să conferi formei tale de expresie accente de "efect al unui joc de-a suspansul" fără să argumentezi punctele de vedere specifice esteticienilor care conferă lecturii autenticitatea unei mari descoperiri.

Încărcat cu semnificații simbolice venite din partea unei inteligențe superioare, dar sensibilă în fiecare moment destinat lecturii atente și profunde, făcându-mă "să ard mai departe", părând o provocare îmbrățișată doar de spiritele alese, tabloul pe care îl conturez aici și acum pare victima unei viziuni înșelătoare, sacrul manifestându-se printr-o atitudine ostilă față de principiile supraumane.

Astfel, am încălcat regula proporționalității dintre forțe și deformații ale construcțiilor logice de tipul explicației, analogiei, deducției. Cu toate astea, reprezentarea pe care o capătă accepțiunea de substanță-subiect pare reală.

Autenticitatea operei tale conține o expresie de tipul „concurs de împrejurări” care este foarte conținătoare și explicativă pentru ideea „în fiecare clipă mă definesc ca un spațiu al misterului și ca un loc al revelației visate”?

O minte provenită din memoria universală, cunoscută drept autorul lui "Mizerabilii", spunea că singurele căi care se deschid în întuneric în fața deznădejdii sunt ispititoare. Aici este pusă sub semnul întrebării o întreagă investigație în jurul reprezentării picturale a sacrului.

În același timp, artistul din mine pornește în studierea culorii de la înțelegerea mecanismului percepției vizuale ca moment fundamental al existenței și al expresiei umane, având ca și caracter experimental acel labirint al imaginarului în care se pierde omul printre atâtea jocuri de oglinzi, oferind un univers pictural feeric, spațiu al efuziunilor emoționale, dar și al misterului.

Știu că sunt la dispoziția unei argumentații care caută să aducă justificări de ordin rațional unor sentimente rămase active într-o zonă a realului neacceptat ca ipoteză de design. Iar un spirit de prim rang artistic, angajat în cercetarea laturii cel mai subtile a semnificației întunericului, știe să întocmească o întreagă listă de provocări la un dialog care nu are un plan stabilit „a priori”, dar care se structurează pe măsură ce înaintează în discuție.

Expresia unei culturi artistico-literare și a unei apartenențe spirituale la ceva mai măreț decât marea, cerul sau munții, este mâna care împinge leagănul unei istorii care se face tablou votiv, facilitând locuirea în universul unei povestiri despre o idee genială. Detaliul cel mai verosimil al anatomiei unui tablou rezidă tocmai din puterea de reflecție a unei combinații dintre două sau mai multe culori secundare, din care rezultă o primară: convingerea unei experiențe interesante.

Adevărata știință se bazează pe reamintire, plecând de la tărâmul de poveste care merită înțeles și redescoperit, inducând senzația intrării într-un spațiu al misterului care oferă prețuirea și nemurirea.

Mărturia cheie a unei arte misterioase este însăși forma de expresie, energizantă și eliberatoare, pe care o definești și o utilizezi ca variantă de concept pentru elaborarea unei noi viziuni care face din tine nu doar un artist al ideilor, inspirat de științele oculte, ci și un lider al științei dezvoltării personale.