Mentorul de aur

Călăuzește-i pe oameni spre ceea ce e mai bun și mai luminos în ei înșiși, concentrându-te mai mult asupra hărții lor sufletești.

Un film despre care am mai vorbit este "Gattaca (1997)". Există o scenă, chiar la început, care mi-a rămas bine întipărită în minte.

Acțiunea filmului se desfășoară undeva în viitorul nu prea îndepărtat, un viitor în care specialiștii puteau afla în numai câteva secunde, timpul exact și cauza morții unui nou născut. Iar lui Vincent i s-a preconizat că va muri în jurul vârstei de 30 de ani, din cauza inimii lui destul de slăbită.

Mama băiatului, întinsă pe patul de spital, aștepta cu multa nerăbdare, dar și cu mari emoții, verdictul doctorilor. După ce doctorii i-au dat verdictul, comunicându-i speranța de viață a lui Vincent, ea și-a privit totuși copilul cu o expresie atât de bucuroasă și plină de afecțiune și, sigură pe ea, fără să se lase deloc descurajată, a exclamat cu mândrie și cu o delicatețe sufletească: „Știu că va face de toate. Vei face ceva, Vincent. ”

Adică, gândea ea: „Eu știu că poți. Știu că vei ajunge cineva. Vei reuși să faci ceva important în viață, indiferent de ce spun specialiștii. ”

Neîndoielnic mama lui Vincent a avut mai multă încredere în el decât în geneticieni. Iar încrederea ei s-a concretizat în timp. Vincent a reușit până la urmă, deși nu era menit pentru acea lume, deși nimeni nu i-a dat nicio șansă, să ajungă navigator la Gattaca și să zboare în spațiu.

Te-ai hotărât că vrei să trăiești miracolul unei lumi imposibil de explorat pentru a da sens tendinței de a te percepe că nu exiști decât în mințile celor care reinventează propria ta poveste?

Afecțiunea acordată celor din jur, de care sunt strâns legate hotărârea, voința și angajamentul față de tine însuți, are ca finalitate nevoia de a păstra în memorie doar punctele de reper care te ridică în ochii lor.

Empatia nu stă neapărat în grija ta de a potrivi o anumita formă de darnicie sau o doză de exceptionalism la o realitate care poate fi negată. Ci în tendințele tale de a așeza într-o relație corectă poziția de vulnerabilitate a omului cu starea de har si fascinație pe care el o simte când descoperă minunile lumii, pentru a nu induce schimbări nefaste în rîndul celei din urmă.

„Știu că poți, știu că vei face ceva”. Cuvintele acestea simple, dar pline de viață și de speranță, pline de dorință și credință, spuse de o persoana cu adevărat interesată de tine, te fac să te simți mai bine, mai puternic, să fii mai încrezător în viitorul tău, mai creativ, mai doritor și mai motivat să faci parte din spectacolul vieții.

Fiind convins de intențiile ei bune, nu te vei închide în tine însuți, nu te vei umple de tristețe ci, mai mult ca sigur, vei deveni un alt om. Însă poți să fii demotivat foarte ușor de către cineva care îți spune cu convingere că nu deții potențialul necesar pentru a produce rezultate, că ai o perspectiva limitată asupra domeniului tău de activitate sau criticându-te cu orice ocazie.

Tu porți semnul unei personalități unitară și consecventă în tendințele sale de prevenire și combatere a oricăror alți factori defavorabili ce se manifestă de-a lungul încercării celorlalți de a te autodepăși?

A reinventa o poveste înseamnă să produci o nouă versiune a realității disponibilă numai în forma și conținutul mesajului pe care îl poți integra direct în fundalul unei manifestări emoționale care îl predispune pe om la visare.

Cred cu tărie că foarte puțini manageri, respectivi lideri, sunt în stare să joace impecabil rolul de mamă iubitoare și ocrotitoare, care să fie mereu alături de oameni cu un suflet mare, cu speranță, cu o preocupare sinceră și accentuată, care să facă tot ce se poate pentru a-i determina să-și aleagă calea cea mai bună spre evoluție. Pașii oamenilor nu pot fi călăuziți decât de o persoană cu o voință puternică, cu o viziune optimistă asupra vieții, asupra prezentului și a viitorului, care știe să citească în profunzimile sufletelor oamenilor, permițându-le să întrevadă o sclipire de speranță.

Doar un avânt puternic, un suflu de viață sănătos, intens, și un moral excelent, te poate ajuta să dobori orice obstacol, chiar dacă în tine nu curge acel sânge fierbinte propriu învingătorilor, chiar dacă îți lipsește atitudinea specifică oamenilor superiori. Atitudinea ți se poate schimba dacă ai în preajma ta, aproape, ori de câte ori simți nevoia, o persoana care, punându-și toate speranțele în tine, crezând în potențialul tău, te încurajează și îți insuflă o anumita doză de curaj și de imaginație.

Amprenta spiritului tău de om capabil de rezonanțe sublime este vizibilă pretutindeni în tendința de a prelua orice emoție și de a o transforma într-un nou reper și imbold pentru viață?

Viața trebuie să fie glorioasă, un triumf desăvârșit, în nici într-un caz o „partitură ” dificilă sau nepromițătoare, iar dacă n-ai de partea ta pe cineva care, prin cuvinte de laudă, prin încurajări periodice, să-ți întipărească în minte faptul că ești capabil să preiei inițiativa ori de câte ori este necesar și că ești în stare să te descurci în orice situație, nu vei reuși să te ridici deasupra tuturor așteptărilor.

Așa cum sângele are o circulație concentrată pe inimă, mai degrabă decât pe ficat – tot așa și tu, ca lider, trebuie să te concentrezi mai mult asupra frumuseții interioare a oamenilor, asupra hărții lor sufletești, asupra calităților și aptitudinilor lor, mai degrabă decât pe disponibilitatea lor de a se aduna în jurul tău.

Ajută-i pe oameni să respire, nu să se înăbușe !

Ce bine ar fi dacă orice companie ar avea la conducerea ei o "mamă" ocrotitoare și iubitoare, demnă de a fi ascultată și urmată, care să le insufle oamenilor o anumită liniște sufletească, o mama care să nu împiedice mințile slabe să-și clădească un viitor trainic, care să-i ajute pe oameni în loc să le dea un brânci, care să le ofere încredere, iar ei, sprijinindu-se pe această încredere, să-și uite toate temerile, să se debaraseze de gândurile și sentimentele nesănătoase, și să abordeze viața cu un elan nemaipomenit, așa cum a făcut-o Vincent.

Imboldul pentru viață are ca esență insuflarea unui sentiment de apartenență la un spațiu definit printr-un sistem de valori bazat pe o promisiune și o certitudine de care să te ții.

Vei fi tot timpul evaluat în funcție de capacitatea de te identifica cu o realitate în care poți acționa, experimenta, evalua și decide asupra consecințelor care te responsabilizează.

Fiecare om deține o hartă pe care sunt evidențiate valorile lor cele mai de preț. Trebuie numai să înțelegi foarte bine harta lor și apoi să le dai niște coordonate exacte care să-i mulțumească sufletește și care să le deschidă un orizont mai cuprinzător. Călăuzește-i pe oameni spre ceea ce e mai bun și mai luminos în ei înșiși, concentrându-te mai mult asupra hărții lor sufletești.

Concluzie: Desigur, este foarte important să ai un mentor chiar și spiritual care să te susțină și să-ți ridice moralul măcar la vremuri de restriște, după cum la fel de adevărat este că uneori timpul nu trece în favoarea ta și ești zorit să obții rezultate palpabile rapid, ceea ce bineînțeles constituie cel mai bun imbold pentru tine.