ro  fr  en  es  pt  ar  zh  hi  de  ru
ART 2.0 ART 3.0 ART 4.0 ART 5.0 ART 6.0 Pinterest

Nebunia unor exigenţe perfect realizabile

On Aprilie 24, 2014, in Leadership Deluxe, by Neculai Fantanaru

Stabileşte etalonul valorii pe care îl aduci în mod specific şi exclusiv ştiinţei, încât efectul de convergenţă spre tine însuţi să fie unul vizibil şi constructiv.

Speram să găsesc în mine însumi făgăduiala acelei virtuţi sublime, sub forma tendinţei particulare de combinare şi asociere între funcţiile punctelor de contact ale unei realităţi mai adânci. În care suprafaţa de sprijin a ansamblului suport-creaţie, determinată prin măsurători ale timpului în fenomene explicabile şi inexplicabile, nu prezenta un risc pentru imaginaţie.

Ceva anume mă îndepărta din rutina strictă a gândirii metafizice pe care o datoram unei pleiade de arhitecţi ai revoluţiei creatoare, alcătuind o bază nouă de susţinere ştiinţifică. Chintesenţe ce închid în ele tot ceea ce înseamnă standard realist, ceva care mă reţinea din a mă bucura de experienţa conştiinţei supreme.

Cu munca unei vieţi de cercetare pe care numai imposibilul unei minuni eterne o făcea mai tainică şi mai puternică, datorată purtării de grijă faţă de mult încercata viaţă a unui personaj prins într-un careu de transformări peste limite, neînţelegând repetiţiile şi sursele lor de constituire, mă străduiam - într-un mod cât mai ingenios cu putinţă - să mai pun o cărămidă la planurile mele de viitor în ceea ce priveşte crearea unei gândiri alternative, formată din alte gândiri din ce în ce mai interconectate.

Mai degrabă, cred că încercam să reînvii un gen de gândire mort de câteva mii de ani, fără să-mi dau osteneala să reflectez la ce reprezint eu însumi ca plăsmuitor de noi forme de gândire. Mă simţeam cumva stânjenit, stingher în prezenţa unor gânduri alandala, de parcă aş fi avut de doborât un copac cu o secure neascuţită.

Eram cuprins de acea nebunie care marchează nevoia unei noi experienţe de cunoaştere greu realizabile, potrivit criteriilor generale de individualizare a manierei de a face artă.

Leadership: Efectul de convergenţă spre tine însuţi este realizat cu mijloace care îţi permit atingerea unor virtuţi reale sau închipuite?

Omul nu poate fi cu adevărat ajutat să se autodepăşească decât dacă ajunge la cunoaşterea modului său individual de a evolua. În această privinţă un rol important îl are sentimentul de trezire dintr-un somn adânc, acel soi de eliberare spre un model năzuit de personalitate, cu aspiraţiile deasupra posibilităţilor sale de progres, călăuzit de convingerea că va putea accede fără piedici la rolurile esenţiale şi de prestigiu din domeniul în care activează.

Leadershipul se compune şi se dezvoltă într-un joc de verificare a potenţialului de a te depăşi. Dar efectul acesta de convergenţă spre tine însuţi, spre ceea ce faci, spre direcţia ta de dezvoltare considerată firească, spre etalonul valorii pe care îl aduci în mod specific şi exclusiv ştiinţei pe care o reprezinţi, trebuie urmărit şi realizat cu mijloace care să-ţi permită atingerea unor virtuţi reale, nu închipuite. Atingerea unor valori neînţelese înainte, prin trăire şi simţire - numai acestea pot să-ţi înalţe fiinţa de la ”Omul Inferior” la ”Omul Superior”.

Dacă încerci să alcătuieşti o bază nouă de susţinere ştiinţifică, reînviind un gen de gândire mort de câteva mii de ani, fără să-ţi dai osteneala să reflectezi la ce reprezinţi ca plăsmuitor de noi forme de gândire, ar însemna să asamblezi o maşină de curse din diverse piese luate alandala.

Acest proces de compunere şi organizare, din bucăţi, a unei structuri ştiinţifice te ajută să ajungi mai aproape de marile realizări personale, să-ţi încerci limitele, să te descoperi, provocându-te să treci dincolo de graniţa realităţii palpabile. Şi să descoperi o lume nouă.

Dar nu-ţi îngăduie să treci dincolo de zidurilor închisorilor imaginare confecţionate de-a lungul timpului în procesul adaptării la un real pe care nu-l pot controla în totalitate. Asta, pe lângă faptul că îţi restricţionează accesul la tiparele existenţiale şi la condiţiile de viaţă cotidiană.

Leadership: Experienţei privirii în tine însuţi i se opune altă experienţă care s-o contrazică?

Evident, poţi găsi o motivaţie în eforturile tale de a aplica o forţă excesivă pentru răsturnarea obişnuinţei de a gândi în trecut, în specificul unei identităţi în “balansare” pe care o porţi în relaţia cu rolul pe care trebuie să-l interpretez în jocul de verificare a potenţialului de a te depăşi, al cărui final nu-l cunoşti. Dar nici nu pot fi călăuza unei nebunii.

Experienţei privirii în tine însuţi, o parte a actului de autocunoaştere, i se opune altă experienţă care s-o contrazică, cea a diversităţii de idei şi viziuni, atunci când devii prizonier într-un careu de transformări peste limite, neînţelegând repetiţiile şi sursele lor de constituire, străduindu-te să mai pui o cărămidă la planurile tale de viitor în ceea ce priveşte crearea unei gândiri alternative.

Nebunia unor exigenţe perfect realizabile vizează aspectele de evoluţie aparent de neatins ale leadershipului. Dar atunci când îţi doreşti ceva cu ardoare, când vrei să-ţi aduci aportul în acest vast domeniu şi găseşti mijloacele de a atinge cele mai înalte piscuri ale performanţei, nebunia se transformă în ceva măreţ şi de neuitat.

 


Ultimele articole accesate de cititori:

  1. Alchimistul (II)
  2. Alchimistul (I)
  3. Tango to Evora
  4. Lily was here

Alatura-te Comunitatii Neculai Fantanaru
decoration
Despre | Site Map | Termeni si conditii | Parteneri | Feedback | RSS Feeds
© Neculai Fantanaru - Toate drepturile rezervate

Like Us On Facebook

Subscribe to us