Porneşte în căutarea unui sens de exprimare decurgând din ceea ce încerci să construieşti, fără a avea la îndemână toate drepturile asupra conţinutului pe care îl experimentezi.
Eisenstein a spus odată: "Primele îndepărtate bubuituri ale artei revoluţionare în devenire se auzeau împrejur şi cutremurau văzduhul. Atracţia mea pentru misterioasa activitate care se numeşte artă era de nebiruit, acaparatoare, nesăţioasă. Niciun fel de sacrificiu nu mă sperie."
Gata de orice sacrificiu pentru a putea pătrunde în captivitatea teatrală, Eisenstein rătăcea febril prin Moscova. Primul sacrificiu fusese buchisirea hieroglifelor japoneze cu scopul de a putea, astfel, rămâne în capitală. Apoi, renunţarea la căminul din Petrograd în schimbul unei hoinăreli fără ieşire aparentă, pe străzile Moscovei. Până la întâlnirea cu Strauch, Eisenstein nu avea adăpost, nu avea mâncare, pe care o primeau pe cartelă doar cei ce munceau undeva sau studenţii (dar universitatea nu se deschisese încă). Moscova din 1920 ducea o lipsă cumplită de hrană şi căldură.
În ciuda acestor condiţii dure, setea de cultură a maselor, entuziasmul oamenilor de artă dăruiau vieţii moscovite o căldură neobişnuită, o incandescenţă alimentată de flacăra pasiunii creatoare. Să ne amintim că în acea vreme celebrul scriitor rus Ilia Ehrenburg nu se lamenta pentru totala lipsă de hârtie, ci îşi scria, cu maximum de firesc, romanele şi poeziile pe dosul vechilor chitanţe. *
Leadership: Îndrăznești să te separi de viaţa cotidiană în mod alternativ, în urma obişnuinţei de a socoti arta ca pe ceva apropiat şi accesibil unei viziuni care niciodată nu se demodează?
Ceea întăreşte legătura dintre viață şi artă, date fiind pe de o parte condiţiile de dezvoltare, pe de altă parte dinamica fenomenelor sociale și morale, este faptul că întregului concurs de împrejurări care te propulsează de la un statut la altul i se dă o funcţionalitate. Este vorba despre acea versiune a puterii de care trebuie să dai dovadă în condiţiile unei scăderi a traiului lumii, puterea de a fi altcineva, care îţi dă posibilitatea de a te conecta la acea personalitate exemplară care trebuie să dăinuie în creaţia ta.
Orice situație, indiferent cât de nepotrivită la suprafaţă, poate fi privită sub două aspecte. Mai întâi sub aspectul unei alianțe cu „eforturile exagerate”, dintre ceea ce colectezi fără posibilități mari de transpunere într-un control al folosinţei, și ceea începi să introduci în propria formă de perceptie și cunoaștere pornind de la micile deprinderi.
Apoi, sub aspectul unei intenţii serioase de asimilare forţată a unor ascunsuri din sensurile pe care le atribuie mintea unor evenimente, care creează noi înţelegeri, noi învăţături foarte diferite, al căror unic indicator este acela de: confruntare curajoasă.
Arta este outputul relaţiei dintre subiect, cadru și conţinut. Arta este un profil al leadershipului, un proces de căutare al unui sens de exprimare decurgând din ceea ce încerci să construieşti fără a avea la îndemână toate drepturile asupra conţinutului pe care îl experimentezi. Cu consecinţa înlocuirii sau modificării acelor constante iniţiale sau intermediare care duc la o depăşire a limitei pe care o poți suporta.
A te separa de viaţa cotidiană în mod alternativ, în urma obişnuinţei de a socoti arta ca pe ceva apropiat şi accesibil, înseamnă să îţi rezervi dreptul de a opera modificări asupra conţinutului experimental. Un om care dobândeşte abilitatea de a se ridica la un înalt nivel de înțelegere și simţire, o mentalitate care găsește suport chiar și într-o realitate împotmolită în propriile limite, este un mare artist - singurul în măsură să ridice experienţele la un înalt nivel de abordare artistică.
Leadershipul este alternativa adoptării psihologiei şi coordonatelor unei personalităţi care îşi îngăduie totul pentru a avea totul, sau care traversează epocile pentru a face loc glasurilor altor vremi să îşi exprime individualitatea, gândurile şi ideile în varianta modernă.
Niciun fel de sacrificiu nu mă sperie este deviza oricărui om gata de orice sacrificiu pentru a putea pătrunde în captivitatea artei, dincolo de limitele condiţionate de circumstanţele vieţii.
Leadershipul este o abordare artistică a nuanţei de gri a vieții. Oamenii cu adevărat mari sunt artişti desăvârşiţi fiindcă sunt capabili să-şi menţină și să-şi valorifice avantajul de a-şi schimba nuanţa în decursul vieții.
* Notă: Ion Barna - Eisenstein , Editura Tineretului, 1966.