O nouă tentativă de definire a leadershipului

Plasează-te într-o ordine determinată de regulile distincţiei pe care o faci între competenţa de a dispune asupra unor obligaţii și capacitatea de a stabili valoarea îndeplinirii acelor obligaţii.

Primele filmări au avut loc în studioul din strada Jitnaia, destul de bine utilat pentru vremea aceea. Participau la filmări actori din trupa teatrului Proletkult, iar mai târziu, pentru scenele de masă, s-au folosit atât elevi ai studiourilor proletkultiste, cât şi tineret muncitoresc din fabricile moscovite. Se filma zilnic. De fiecare dată, după terminarea filmărilor, echipa discuta despre munca desfăşurată şi decidea cele ce erau de făcut a doua zi.

La aceste discuţii, Eisenstein cerea totodată mai mult decât i se oferea.

De câte ori direcţia încerca, de pildă, să reducă numărul figuranţilor, lui Eisenstein i se părea că i se limitează pofta de filmare. De fapt, Eisenstein îşi imagina fiecare scenă cu exactitate, căutând, la filmare, să-şi realizeze întocmai gândurile. Chiar şi atunci când ele era greşite. Pentru că de aici, de la primul film, încep criticii să-l acuze de prolixitate. *

Calitatea conexiunii tale la leadership se naşte din acea parte din tine care reacţionează la ceea ce e condiţionat de ceilalţi, în aceeaşi idee a multitudinii de perspective ale conceptului identitate a propriului Ego?

Există o corespondenţă între rol, stătut și contribuție, în cele mai profunde straturi ale muncii de îndrumare și control, între artist și colaboratorii săi, care are drept suport de susținere asumarea condiţiei de a fi o parte de tip constatativ a Creaţiei (semnalarea oricărei imperfecţiuni, prezentarea calităţilor sale, a avantajelor de a o folosi).

Regizorul îşi creează propriul univers de actori, scenarii, filmări, coregrafie şi o paletă diversă de interpretări prin intermediul limbajului şi al acţiunii, într-o scenă de lungimea întregului film. Şi asta pentru că are putinţa de a se pune în legătură cu cineva care să-i furnizeze ştiri şi informaţii exacte, dar mai ales pentru că are putinţa de a pune mediul scenic în concordanţă cu sine însuşi.

Iar asumarea condiţiei de a fi o parte de tip constatativ a unei creaţii de proporţii, realizată cu un sprijin consistent, este manifestarea cea mai apropiată a reacţiei de măsurare a propriilor expectanţe și se determină prin următoarea condiţie: "cere întotdeauna mai mult decât ţi se oferă " .

Conceptul de identitate a propriului Ego se referă la apartenenţa la o realitate pe care o dezvolţi preponderent prin interacţiune cu perspectiva necesară plăsmuirii şi interpretării artistice, chiar dacă de fapt eşti înconjurat de alte orientări, în măsură diferite de ale tale.

Leadershipul este consecinţa acestei condiții. Ea este un imperativ al datoriei absolute, acela de a te face înțeles, de a te plasa într-o ordine nouă determinată de regulile distincţiei pe care o faci între competenţa de a dispune asupra unor noi obligaţii și capacitatea de a stabili valoarea îndeplinirii acelor obligaţii.

Partea din tine care reacţionează la ceea ce e condiţionat de ceilalți este vocea responsabilităţii, ea depinde de aceste două atribute: competenţa și capacitatea care contribuie la dezvoltarea competenţei de a construi un scenariu viu și posibil. Practic, ele se intercondiţionează și se schimbă după neaşteptate meandre ale multiplelor nivele de valoare ale creaţiei, ca o consecinţă a predominanţei acelei forme de răspuns la atitudinea colaboratorilor tăi faţă de respectiva creație.

Ceea ce constaţi din punct de vedere al tratării creaţiei, ca pe o scară a lui Iacob pe care suie şi coboară raţiunile, energiile, valorile predominante ale colaboratorilor tăi, este că nu contează doar apartenenţa lor la evaluarea autentică pe care o faci constant. Ci, mai mult decât atât, contează apartenența lor ceea ce dă sens exigenţei de a fi tu însuți rezultatul acelei creaţii.

Ordinea determinată de regulile distincţiei pe care o faci între competenţele tale şi competenţele celorlalţi ţine de esenţialul creaţiei pe care îl scoţi în evidenţă, de gusturile celor care investesc timp şi interes în ideile artei tale, de feelingul lor, de capacitatea lor de a se însera în povestea ştiinţifică a creaţiei tale.

O nouă tentativă de definire a leadershipului sună cam așa: leadershipul este marca unei creaţii al cărei sens şi finalitate sunt înscrise în rigoarea imperativului: cere întotdeauna mai mult decât ţi se oferă !

* Notă: Ion Barna - Eisenstein , Editura Tineretului, 1966.