ro  fr  en  es  pt  ar  zh  hi  de  ru
ART 2.0 ART 3.0 ART 4.0 ART 5.0 ART 6.0 Pinterest

Omul întunericului (I)

On Noiembrie 07, 2013, in Leadership S4-Quartz, by Neculai Fantanaru

Aruncă o privire mai atentă în realitatea celor văzute şi nevăzute ale omului, ca să înţelegi mai bine motivaţia existenţei lui.

Un subiect plin de inspiraţie deviază de la reguli. Numele lui este Hannibal Lecter. Şi în toiul căutărilor, el se învăluie într-o manta plină de mister, pentru a constrânge, a intimida şi a înşela vigilenţa FBI-ului. Interacţiunea cu acest om special, cu această cutie de valori nedeschisă de nimeni, al cărei conţinut nu poate fi sustras de nicio echipă de căutători, este bizară şi costisitoare.

După cum Theodose, nepotul lui moş Canquoelle din opera lui Balzac, îmboldit de basmele ascultate la gura sobei a pornit într-o călătorie în jurul lumii ca să-şi caute unchiul fabulos, tot aşa agenţii FBI care intenţionează să-l găsească şi să-l repună sub acuzare pe Hannibal se trezesc brusc prinşi într-o manipulare fără precedent, care dă fiori reci. Toţi agenţii sunt conduşi într-o călătorie fantezistă care are menirea de a aduce în prim plan ipostaze inedite ale unei personalităţi creatoare.

Întunericul ia locul luminii. Noaptea se lasă asupra spiritelor neliniştite. Somnul în care parcă se cufundă ofiţerii FBI îi privează de libertatea de a avea o perspectivă detaşată asupra realităţilor. În tot acest timp Hannibal, aflat în libertate, zburdă voios ca un copil care şi-a primit jucăria mult dorită. Ia-l de unde nu-i, găseşte-l acolo unde nu-l cauţi. Pentru că el se ascunde acolo unde nu te aştepţi. Este mereu lângă tine. Şi totuşi atât de departe.

Viaţa fantomei scăpate din lanţuri devine o fabrică plină de afaceri interne, construită în jurul unei dimensiuni cognitive. Iar acestei fantome de-a dreptul supărătoare îi lipseşte darul de a se arăta chiar şi la orele târzii ale nopţii. Care este id-ul ei? Ea nu se mai poate încadra în tema „portret”. Căci nimeni nu ştie ce înfăţişare ieşită din comun şi-a construit. Nimeni nu cunoaşte formula care îi permite transformarea. Nici chiar un chimist excepţional n-ar putea să distingă compuşii organici care îi conferă spectrului o vitalitate tinerească. Conţinutul ambiguu al acestei reprezentări de viaţă lasă de dorit.

Leadership:  Îţi asumi provocarea de a reduce la zero orice tentativă de discreditare proprie?

Conţinutul ambiguu al percepţiei despre sine, al omului necondiţionat de nicio regulă, al omului străbătut de gândirea - trăită intuitiv pe de o parte, atractiv şi facil pe de alta, măreşte în bună măsură abilităţile de leadership. Asta numai dacă în contextul unei crize sau a unei dezvoltări durabile, omul manifestă o bună parte din personalitatea sa flexibilă, asumându-şi provocarea de a reduce la zero orice tentativă de discreditare proprie. Adică pierderi la nivel de imagine.

Tot mai mult am discutat în ultima perioadă despre designul leadershipului, cuprinzând mai multe aspecte invizibile în mod curent. Adică felul cum se prezintă autoritatea definitorie a omului hrănit cu tot felul de enigme şi contradicţii izvorâte din gândirea şi simţirea transpusă în existenţa sa. Totuşi nu există un consens unanim asupra situaţiilor desemnate de acest larg domeniu care să reproducă exact condiţia omului, atmosfera lui interioară.

Dacă matematica este o ştiinţă a cifrelor şi formelor geometrice, leadershipul este o ştiinţă a gândirii abstracte, îmbrăţişată însă de omul a cărui lume interioară este guvernată de prejudecăţi, complexe, standarde imposibile, idei pline de profunzime. Relevând sensuri noi ale personalităţii sale.

Iar omul, ca orice sistem incomplet de evidenţă, căruia nu i se poate calcula exact nivelul de cunoaştere şi percepţie asupra propriei persoane, este plin de toane. Este alcătuit din elemente văzute şi nevăzute. Şi, uneori îşi schimbă nejustificat comportamentul, mintea, direcţia, după cum bate vântul.

Improvizaţia, capacitatea de adaptare la nou şi jocurile de personalitate creează anumite contradicţii care generează instabilitate în abordarea şi gestionarea leadershipului.

Ai devenit o componentă în meniul de setări care nu mai susţine leadershipului?

Aruncă o privire mai atentă în realitatea celor văzute şi nevăzute ale omului, ca să înţelegi mai bine motivaţia existenţei lui. Doar aşa vei putea să abordezi şi gestionezi bine leadershipul. A cărui dezvoltare este posibilă pe baza “proprietăţilor funcţionale” ale omului care îndeplinesc cerinţele unor noi situaţii de viaţă şi unei noi deveniri. La rândul ei, această dezvoltare care stă sub semnul particularului nu trebuie să posede o infinită ambiguitate. Căci, astfel, bizarul devine nu doar nejustificat, ci şi neacceptat.

Ia-l de unde nu-i, găseşte-l acolo unde nu-l cauţi. Pentru că el se ascunde acolo unde nu te aştepţi. Este mereu lângă tine. Şi totuşi atât de departe.” Aceasta este consecinţa unui “Erase” de fond, anularea trăsăturii de personalitate care face cinste leadershipului. Caracteristica unei gândiri axate exclusiv pe reuşita totală, indiferent de consecinţe. Care asemenea unui program de automatizare a calculatorului, conceput pentru a îndeplini diferite cerinţe, permite ştergerea diferitelor componente individuale care definesc imensa complexitate a unei viziuni “pofticioase”.

Ce găsim dacă privim dincolo de spectrul vizibil ale omului? Greşelile lui au circumstanţe atenuante? Respinge el ideea alinierii la nişte reguli şi de nişte tipare date de tendinţele onorabile ale leadershipului? Cum reacţionează autoritatea sa definitorie atunci când evenimentele neprevăzute se derulează intempestiv? Se afundă în jocul puterii de a compune şi de a transforma totul în favoarea sa?

Repercusiunile profunde se vor revărsa fără dubiu în condiţiile unei radicale evoluţii şi complexificări a omului. Raţiunea aceea chinuită, conştiinţa găunoasă orientată spre absolut (şi în acelaşi timp spre conflict) devine catalizatorul pentru înțelegerea a ceea ce el însuși este pe cale să devină. O componentă în meniul de setări care nu mai susţine leadershipului, orientând oamenii într-o direcţie care corespunde falsului, nu adevărului.

Omul întunericului pune în evidenţă aspectele nevăzute şi necunoscute ale modalităţii de acţiune a omului, în situaţii neprevăzute. În asemenea situaţii se cere imperios un autocontrol desăvârşit, o coordonare a acţiunilor comune în vederea atingerii scopului comun. Adică o strategie adoptată de toţi. Variantele personale sunt excluse. Trebuie să existe doar o singură variantă comună cu eficienţă maximă.



* Notă: The Silence of the Lambs (1991)

 


Ultimele articole accesate de cititori:

  1. Alchimistul (II)
  2. Alchimistul (I)
  3. Tango to Evora
  4. Lily was here

Alatura-te Comunitatii Neculai Fantanaru
decoration
Despre | Site Map | Termeni si conditii | Parteneri | Feedback | RSS Feeds
© Neculai Fantanaru - Toate drepturile rezervate

Like Us On Facebook

Subscribe to us