Porțile fatale ale conștiinței

Fortifică temelia leadershipului tău, stabilind o concordanță între atitudinea ta și adevăratul tău fond sufletesc pe care se întemeiază conștiința ta.

Filmul “ Tears of the sun (2003) ”. Echipa de comando condusă de locotenentul Waters, împreună cu cei peste 40 de localnici, se îndreptau spre zona de retragere Alpha, la granița cu Nigeria. Dar un tragic incident survine - una din acele clipe fatale pe care destinul le creează în desfășurările lui de neînțeles și hotărăște, dintr-o singură lovitură, soarta omului. Dintr-o dată, sunt atacați din toate părțile. Michael ’Slo’, unul din membrii echipei, este rănit grav.

- Nu trebuia să fie așa, șefule. Nu trebuia să se întâmple asta... adresându-i-se lui Waters. Și, cu ultimele forțe, părea să adauge cuvintele pe care șeful artificier, Francois de Louviers-Maurevel, i le-a spus la un moment dat regelui Carol al IX-lea: "Viața mea este în mâinile tale, fă ce vrei cu ea.” Lasă-mă aici ca să v-o scăpați pe a voastră.

Poți să pătrunzi adevărul propriului sine și să-l accepți cu convingerea că tot ce ți se întâmplă este o provocare menită să te pregătească pentru o percepție autocuprinzătoare a realității?

Cuvintele acestea ar fi putut să fie acceptate de unii fără mustrări de conștiință, dar nu și de Waters, care răspundea de siguranța echipei - cuvintele aveau două sensuri: unul de acceptare a sacrificiului pentru salvarea celorlalți, celălalt acuzator, căci amintea, necontenit, de etica și profesionalismul său.

În devotamentul lui, cu neputință de corupt, Waters păstra un adânc respect și o mare recunoștință. Îl învălui pe ’Slo’ într-o privire plină de înțelegere, apoi îi strânse mâna. Pe față i se citea tulburarea lăuntrică. Ca și cum o furtună înspăimântătoare se îngrămădise în sufletul lui, deschizând pe această cale porțile fatale ale conștiinței.

Waters trebuia să pătrundă adevărul propriului sine. Și să-l accepte. Un sincer: “ Îmi pare rău. E vina mea ” - nu-i putea răscumpăra greșeala și nu-l absolva de consecințele morale. Moartea lui ’Slo’ a atins coarda cea mai sensibilă a conștiinței sale, iar comportamentul său a fost în concordanță cu fondul sufletesc pe care se întemeia conștiința lui.

Realitatea cea mai dură care i s-a conturat locotenentului Waters într-un asemenea moment este că trebuie să își asume alegerile și să nu se lase influențat de evenimente, indiferent de starea de spirit și de sănătate a celor care își poartă vina de a-l urma într-o misiune periculoasă.

Accepți adevărul conștiinței printr-o convenție condiționată de mărturisirea greșelilor și depășirea lor?

Îți adresez o întrebare, viitor lider, și cugetă bine căci dezlegarea ei îți este trebuincioasă. Există vreun păcat care nu îți poate fi iertat - un păcat atât de mare și așa de grav, încât să nu cuteze nimeni a-l ierta, nici măcar tu însuți, nici măcar Dumnezeu? Ceea ce-ți propun nu este altceva decât un test general care are legătură cu starea conștiinței tale.

Tu accepți adevărul conștiinței printr-o convenție condiționată de mărturisirea greșelilor și depășirea lor? Sau prin asumarea și repararea lor? Sau accepți să fii prizonierul unei crize morale și spirituale?

Conștiința este temelia leadershipului, ea este cea care marchează diferența semnificativă dintre Eul evaluat în urma unei constrângeri de ordin moral sau emoțional și Eul ideal la care aspiră orice lider, acesta din urmă fiind o proiecție a imaginii pozitive despre sine. Provocarea în cazul tău, ca și lider, este să demarezi schimbarea și să facilitezi dezvoltarea propriei ființe chiar și atunci când autoritatea morală nu-ți garantează reușita.

Așa cum o otravă poate fi fatală și aceluia care o prepară, tot așa calitatea unui lider se poate diminua dacă el își lasă conștiința la îndemâna compromisului dintre împlinirea idealurilor sale morale și accentuarea convingerilor negative care subțiază zidul de apărare a emoțiilor ce garantează funcționarea sa la nivel optim. Tu cu ce convingeri îți alimentezi conștiința atunci când combini în mod dezechilibrat valorile și credințele tale?

Cineva a spus că conștiința morții ne ajută să înțelegem mai bine viața. Tot așa trebuie să sădim în grădina minții noastre conștiința greșelii și a consecințelor acesteia ca să înțelegem mai bine leadershipul și ca să evităm o eventuală condamnare a propriei personalități, a neputinței de a ne ridica la nivelul impus de așteptările noastre morale și ale celorlalți. Istoria ne arată ca dezvoltarea leadershipului se sprijină pe existența greșelilor, mai mici sau mai grave, pe recunoașterea lor, dar și pe modalitățile de prevenire și de corectare a lor.

Poți să-ți creezi o viziune clară asupra valorilor pe care vrei să le transmiți legate de o percepție a frământărilor sufletești aparent lipsite de adâncime?

Plutarh, acel scriitor ilustru, asemuia darurile naturii cu niște flori minunate dar trecătoare, în timp ce virtutea o considera o plantă binefăcătoare, cu un parfum nepieritor și care vindecă fără greș rănile.

Socotești că trebuie să iei atitudine față de procesul de degradare al conștiinței tale? Eu cred că substanța leadershipului nu trebuie căutată numai în interiorul ființei tale, cum se afirmă atât de des, ci în aceeași măsură și în felul de a-ți evalua, de a-ți exterioriza și de a-ți transmite trăirile.

La vindecarea emoțională și la dezvoltarea conștiinței vei ajunge treptat, plantând cu sinceritate și cu bucurie semințe în sufletele oamenilor, lăsându-le să rodească și să înflorească acolo, dar în același timp, ocupându-te cu conștiinciozitate de ocrotirea propriului tău cod moral.

Virtutea, în acest caz, înseamnă să alegi ceea ce e drept, de ceea ce e nedrept, nu să-ți focalizezi emoțiile și conștiința asupra greșelilor care nu pot fi evitate. Virtutea îți poate vindeca rănile morale dacă integrezi în leadershipul tău acea gamă de valori caracteristice procesului tău de evoluție, nu de involuție – valori care conduc spre o înțelegere mai deplină a adevăratul tău fond sufletesc pe care se întemeiază conștiința ta, suprimând defectele care pot duce la transformarea ta negativă, și încurajându-te să adopți o atitudine sănătoasă, sau cel puțin mai optimistă, și un comportament mai chibzuit.

Frământările sufletești, aparent lipsite de adâncime, pot fi înțelese ca fiind un rezultat al trecerii prin loviturile vieții, în diferite etape ale carierei, care îți amplifică durerea dar nu și cauza apariției ei.

Conștiința care invocă virtuțile are ca simptom o durere trecătoare, nu una care durează.

Porțile fatale ale conștiinței marchează felul cum te raportezi la starea ta interioară, felul cum îți controlezi emoțiile în situațiile dificile. Evidențiază părțile tale bune pe care nu le iei în considerare din cauza circumstanțelor nefavorabile – care îți diminuează starea de spirit și respectul de sine, împiedicându-te să-ți canalizezi forța interioară spre o stare pozitivă. Iar, așa cum preciza cineva, caracterul este dat tocmai de modul în care reacționezi în fața circumstanțelor nefavorabile.

În leadership este esențial să îți recunoști greșelile, să ai grijă ca ele să nu se repete, să îți asumi consecințele și să îți dezvolți conștiința - să ți-o aperi de emoțiile negative, dar și de “atacul” non-valorilor.