Punctul cel mai nordic al solidarității
Câștigă devotamentul oamenilor, aliniindu-ți valorile la așteptările lor.
M-am gândit deseori la această povestioară pe care unul din profesorii din facultate a spus-o la unul din cursurile sale:
Un mare om de afaceri moare și ajunge la porțile raiului. O speranță nebănuită îl cuprinse. Tânjea după bine și frumos.
Este întâmpinat de sfântul Petru, care îl întreabă:
- Cum ai făcut averea?
Brusc, toate nădejdile i-au fost zdrobite, trecând pe neașteptate de la calm la furie. Căci trebuia să spună adevărul, și să aibă curajul să înfrunte cu demnitate decizia finala de care depindea fericirea sau nefericirea lui.
- Pai, spuse apoi omul cu un glas ce ar fi înmuiat chiar și inimile împietrite, am luat o mica parte de la ceilalți oameni, apoi i-am investit în afaceri imobiliare...
- Cum i-ai luat? întreabă sfântul Petru.
- Păi, vedeți, am „împrumutat” de la ei...pentru o perioadă mai lungă de timp.
- Și le-ai dat înapoi banii, cu dobândă? a fost întrebarea finală a sfântului Petru.
Poți să te bazezi pe asemănarea dintre ceea ce modelezi prin intențiile tale și povestea pe care o imaginezi ca să-ți ascunzi intențiile, încât să nu te încarci cu presupuneri care încalcă prezumția de nevinovăție?
Ne bazăm reușita pe propriile noastre presupuneri, ne punem încrederea în convingerile noastre, chiar dacă ele nu corespund valorilor și așteptărilor celorlalți. Este oare de acceptat ca drumul pe care îl străbatem spre atingerea scopurilor alese să ocolească (sau să se desprindă) de toți aceia care au contribuit direct, sau indirect, la reușita noastră? În final, toate fărădelegile sunt pedepsite într-o formă sau alta.
Lumea nu este infinită, și ea nu se oprește la tine, ci la ceilalți, la toți aceia care ți-au pus la dispoziție mijloacele care să te ajute să reușești. Acesta este mesajul poveștii de mai sus. În devenirea noastră ca lideri trebuie să ne centrăm gândirea și faptele în jurul unui nucleu comun către care converg convingerile și valorile celorlalți: solidaritatea, libertatea și dreptatea.
Trebuie să adoptăm acea gândire, acea atitudine și acele decizii bazate pe dorința de revanșă față de ceilalți, fiindcă în subconștientul nostru va rămâne mereu acea sămânță de adevăr pe care nu-o vom putea ascunde niciodată: n-am fi reușit de unii singuri.
Poți să exprimi o clarificare interioară ce consolidează Eul în opoziție cu lumea exterioară, fără să suferi din cauza sentimentului premonitoriu al detectării unei culpabilități neasumate și sfidate printr-o incapacitate a introspecției?
Un personaj dintr-o operă celebră a scriitorului Boleslaw Prus făcea următoarea remarcă: „Nechibzuit ar fi acela care ar socoti că nu-mi sunt cunoscute toate greutățile puse pe talgerele cântarului.” Cât este de adevărat ! Pentru a-ți liniști ego-ul, trebuie să trăiești experienta faptului că da, îți poți asuma consecințele, fără să suferi din cauza unei dorințe neasumate. Nu trebuie să suferi din cauza sentimentului premonitoriu al detectării unei culpabilități neasumate și sfidate printr-o incapacitate a introspecției.
Reușita noastră în leadership este precum o balanță. Recompensele pe care le obținem sunt contrabalansate de cele pe care le oferim celorlalți. Suntem datori să dăm dobânda care li se cuvine celor care ne-au netezit drumul spre performanță.
Așa cum la aparatele foto digitale marca Canon, funcția "Zoom Flaming Assist" ajută utilizatorii să urmărească subiecții aflați la distanță sau în mișcare atunci când se utilizează cu zoom-ul extins – tot așa un leadership bazat pe solidaritate te ajută să-ți urmărești conduita morală pe care o ai atunci când îți utilizezi calitățile și abilitățile în scopul obținerii recunoașterii și respectului celor din jur.
Principiile după care îți ghidezi leadershipul sunt ca un teritoriu necercetat. Mai întâi trebuie să investighezi traseul pe care îl parcurgi spre inimile oamenilor, și după aia să te lansezi în carieră. Iar în încercarea ta de a ajunge într-o poziție mai înaltă, gândește-te mereu la „dobânda” pe care o vei avea de rambursat celorlalți. Vei reușit să câștigi devotamentul oamenilor doar dacă îți aliniezi valorile la așteptările lor.
A exprima o clarificare interioară ce consolidază Eul în opoziție cu lumea exterioară, înseamnă de fapt să-ți faci o confesiune: “tot ce reușesc să realizez nu trebuie să îndepărtez prin obligația de a da explicații”.
Punctul cel mai nordic al solidarității este punctul de referință după care se măsoară capacitatea ta de a te raporta la ceilalți. Fă-ți timp, și încearcă să privești cu ochi critic activitățile pe care le întreprinzi, dovedind că ai caracter și o mentalitate bazată pe solidaritate, altfel nu vei însemna nimic pentru cei din jurul tău.
Concluzie: Unul singur a fost Atlas ce a putut să țină singur Pământul pe umerii lui. În realitate trebuie să știm să ne facem colaboratori, adepți și susținători, pentru a nu porni singuri pe drumul greu spre performanță. Și, o dată ce i-am găsit și ne-au însoțit ajutându-ne să ne atingem scopul, să nu uităm să le fim și recunoscători și să știm să ne și revanșăm față de ei.
Alegând calea dreaptă și însoțitori de nădejde, probabilitatea de a ne atinge scopul este foarte mare. Iar dacă știm să răsplătim încrederea și loialitatea celor care ne-am ajutat, înseamnă că am câștigat și prieteni adevărați pe care ne putem baza oricând.





