Radiografia unui fenomen care ia amploare

Învață să vezi mai departe de orizonturile deschise de predecesorii tăi, încât mentalitatea ta să capete valoare de adevăr prin notorietatea și extinderea ei.

Există oameni capabili să absoarbă zilnic, ca un burete, o anumită valoare din marile taine ale științei. Până într-o bună zi când ei înșiși se vor constitui ca limbaj al Marii Științe. În timp ce tu schimbi toate coordonatele unei științe, alții îmbătrânesc de atâta neștiință și sunt uitați într-o mică bulă de timp numită deșertăciune. Unii au știut s-a ajungă încă din tinerețe la altarul Marii Științe, alții sunt împinși de bătrânețe să constate că n-au ajuns nici măcar pe drumul Ei.

Eu însumi am constatat că știința cea mai înaltă nu se dobândește dacă urmezi vreo școală sau vreo facultate. Ci numai prin dialog cu cei nemuritori, cu anticii care și-au hrănit înțelepciunea din sensibilitatea vizionară a artistului care își plimbă ochii peste lume doar pentru a constata o altă față a ei. Să ai norocul să întâlnești pe un asemenea CINEVA, să preiei toate cunoștințele acumulate în decenii și secole de existență, este ca și când ai descoperi o mină de diamante chiar la tine în curte. Mare grijă peste ce cărți nimerești, fiindcă doar unele din ele aparțin marilor elite ale filosofiei științei cu adevărat înalte.

Știința este o căutare atotcuprinzătoare a adevărurilor ascunse ce te îndeamnă să te gândești la o superinteligență cu un rol spiritual în viața ta, fiind catalogată drept cota cea mai înaltă a valorificării unui ideal de asemănare cu energia vitală prezentă în tot universul.

La rascrucerea întrebărilor despre rostul existenței și al propriei ființe în lume, asemenea unui strigăt dureros, din răsputeri, ce răzbate la mare depărtare, stă libertatea de exprimare pe care ți-o pune la dispoziție însușirea de a fi subiectiv, vizibil și creator, la care se adăugă suma sintetică a unor cunoștințe referitoare la un anumit obiect de cercetare.

Ești suficient de motivat să devii o extensie a exprimării creative prin intermediul altor oameni, fără a contesta veridicitatea punctelor lor de vedere?

Unul din cele mai încurajatoare complimente a venit dimineața aceasta din partea unuia dintre cei mai mari directori de companii publicitare din România: "Nicu, numele tău va face destul de curând înconjurul lumii."

M-am simțit ca și când aș fi purtat un dialog intens cu Francis Bacon, măsurându-mă cu viața de altădată, fiindcă dintotdeauna înțelepții au constatat că artiștii sunt veșnic tentați să facă un pas înainte când sunt percepuți de o judecată diferențiatoare și revalorificatoare sub forma unor unicate ale inteligenței. Pentru întâia oară eram perceput ca un fel de forță stranie care poate conduce o lume întreagă prin îndemânarea în mânuirea cuvântului, cu care am reușit să interpretez un rol spiritual grandios în viața altora.

Tot gândindu-mă la ce spun oamenii despre mine, mai degrabă decât ceea ce cred eu despre ei, am ajuns la concluzia că un om care nu schimbă coordonatele unei științe de la o zi la alta nu se va putea numi niciodată erudit. Întreaga materie a universului se regăsește într-un bob de nisip, dar și într-o frunză de cireș sau în petalele de trandafir. Chiar și într-o adiere de vânt.

N-ai cum să pricepi acest lucru dacă știința pe care o consumi prin frumusețea ideilor nu intervine în prețiozitatea cu care o tratează ceilalți. Dacă simți că un univers sau o lume paralelă interferează din ce în ce mai des cu realitatea ta, în planul unei experiențe de redare a unui nou conținut de idei și concepții, cât încape într-un spațiu de pură idealitate susținut în fapt de socotelile minții într-un exces de încredere în potențialul vizionar, înseamnă că ai fost fecundat de ideile unui Francis Bacon preocupat de proprietățile ascunse ale lucrurilor.

Să nu treacă nicio zi fără să faci cel puțin zece lucruri care te pot propulsa înainte spre vârful piramidei cunoașterii. Abilitatea de a face progrese mai repede și mai bine ca oricine este vectorul care te unește de performanța care justifică leadershipul.

Măsura maximă a cunoașterii tale este fundamentată de experiențele unei participări la o nouă etapă de potențare a relevanței conceptului de "reorientare a valorii personale" într-un context de tipul conexiunilor asociative?

Leadershipul pe care îl practici dezvăluie mai mult decât ceea ce ești. El reflectă poziția ta în fața cunoașterii cu valoare adaptativă pe care o studiezi, pe care ajungi să o îmbrățișezi și să o susții cu fervoare.

În legătură cu un asemenea leadership - rezultat prin aplicarea unui procedeu de recombinare a componentelor cunoașterii, s-a înrădăcinat termenul de "bun-gust". Termenul acesta privește, deci, categoria produselor valoroase, cu efecte pozitive în planul educației și al culturii artistului care știe să intensifice forța de expresie a extraordinarei sale subiectivități creatoare.

Un produs axat în principal pe producția de structuri plate de absorbție a valorii, inadecvate și inadaptate realității în continuă dezvoltare, apare ca degenerat și nociv. Prin comparație cu un asemenea "produs" de calitate inferioară, leadershipul superior, care creează condițiile esențiale ale progresului, face parte din categoria științei mai presus de orice așteptări.

Menționez în treacăt, ca pe un fapt inevitabil, că într-un anumit fel vei încerca să explici "pulsul unui nou izvor de inspirație" dintr-o sursă de mare credibilitate, ca urmare a cercetărilor tale și ale altora. Și numai astfel știința va evolua, prin revizuirea constantă a rezultatelor cercetărilor tale, depășind situația caraghioasă când totul se dovedește derutant.

Un context de tipul conexiunilor asociative se fundamentează pe aportul adus de ceilalți oameni în procesului de dezvoltare personală, în varianta unei comparații cu un produs foarte căutat care nu costă nimic, dar care nici nu este la îndemâna oricui. Ci doar acelora care pot să-l împingă spre o stare mai completă, sporindu-i semnificativ calitatea și eficacitatea.

Radiografia unui fenomen care ia amploare evidențiază imaginea promițătoare a unei anumite autonomii decizionale exercitată din perspectiva mijloacelor de a-ți expune realizările și punctele de vedere asupra necesității asimilării cunoașterii, expuse în chipul cel mai potrivit al ocaziilor de a experimenta o creare din nou a lumii. Sau mai bine zis, de a experimenta imposibilul și de a-ți debloca potențialul.

Voi încheia acest articol cu o observație aparținând lui Francis Bacon:

"Văd, fiule, că mulți oameni nu-și întreabă nici conștiința, nici datoria, fie că își comunică descoperirile pe care se laudă că le-au făcut în studierea naturii, fie că le păstrează pentru și înșiși. Deopotrivă de dăunătoare, dar poate că mai mică este greșeala acelora care, altmiteri bine intenționați, nu au destulă experiență și nu cunosc arta și mijloacele de a expune ideile în chipul cel mai potrivit."