Sentimentul de reducere la esenţe

Trebuie să te hrăneşti cu esenţa unei perspective de afirmare artistică ca să poţi să înţelegi valoarea creaţiei care te reprezintă cel mai bine pe planul unei viziuni curat-plastice.

Liniile şi culorile se modelează, se transformă pe parcursul străbaterii Mexicului. Duritatea liniilor şi asprimea culorilor se înmoaie spre sud. Cruzimea platoului central se atenuează. În nord păsările roşii nu-şi mănâncă prada îndată ce o ucid, ci înfig gândacul sau viermele în vârful unei frunze şi aşteaptă, pentru a-l devora, să fie uscaţi de arşiţa soarelui. Acolo caii sunt mânaţi să sfarme cu copitele testele peonilor răzvrătiţi după ce aceştia au fost îngropaţi în pământul dogorâtor. Acolo e o lume a cruzimii. Spre sud, frunza ascuţită de maguey se dantelează şi se transformă în buclele lianelor. Coloritul aprins cedează tonurilor de verde. Cruzimea se dizolvă în nepăsare.

Acel "day-dreaming", setea aceea de semi-somnolenţă diurnă, continuă să rămână pentru regizorul Serghei Eisenstein un mijloc de percepere a mediului înconjurător, aducând în conştiinţa viziuni ciudate, metamorfozări ale realităţii. În acest paradis al artei grafice artistul începe să deseneze. Mult, enorm de mult. Consemnează cele văzute. Apoi, depăşind această primă fază, prin intermediul liniei abstractizate, intelectualizate, desenul surprinde un raport foarte senzual, totodată delirant, între figurile omeneşti aflate în situaţii neobişnuite. Senzaţia de geneză a lumii pe care o încearcă peste tot, în timpul şederii sale în Mexic, sentimentul acesta de reducere la esenţe, la elementele primare, stă probabil şi la baza gândirii esenţializate despre relaţia viaţă-moarte. *

Leadership: Actul de asimilare a mijloacelor artistice trebuincioase cultivării creaţiei tale se încadrează în esenţa unor perspective dar şi limite de receptare a mesajului vizual-artistic, ţinând cont de ceea ce trebuie să cunoşti la nivel abstract?

Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului vizual-artistic este prima sarcină pe care trebuie s-o îndeplinească un regizor, ştiind că varietatea complexului în care sunt înrădăcinate noţiunile, expresiile şi semnificaţiile care susţin şi promovează un curent artistic modernist, atârnă de felul conţinutului pe care îl furnizează spectatorilor. În ecranizările sale, regizorul nu surprinde doar figurile omeneşti aflate în situaţii neobişnuite, prin succesive metamorfozări ale realităţii, reflectând orizonturile unei creaţii impresionante prin vastitate, diversitate şi profunzime, el surprinde mai degrabă relaţia dintre natura gândirii şi modul de organizare a datelor experienţei umane.

Şi ce este acest mesaj-artistic, exprimat prin intermediul imaginilor, altceva decât rezultatul utilizării efectelor intrinsece ale artei în plan emoţional şi psihic, fiind consonant cu teme majore de reflecție, printre care relația armonioasă dintre om și natură. Sau, cum spunea cineva pe o pagină de internet: "Mesajul artistic este acea aureolă ideatică în care autorul îşi înveşmântează opera pentru a face din conţinutul ei un vehicul către sufletul şi spiritul receptorului."

Întrevedem aici două perspective ale mesajului artistic: conştiinţa viziunii şi metamorfozarea realităţii prin întoarcerea la mit şi legendă, adică prin depăşirea coordonatelor spaţio - temporale. Iar ca limite surprindem, într-un plan de vizibilitate accesibil, incapacitatea de a te focusa asupra înţelegerii rolului experienţei subiective şi invaliditatea unui progres în ceea ce priveşte armonia dintre decor şi atmosferă, dintre personaje şi motivaţiile lor.

Prin urmare, este necesar să ţinem cont de mesajul-artistic, găsind armonia dintre sunet şi imagine, atunci când ne plasăm într-un plan mult mai apropiat de privitor decât sunt personajele în realitate.

Ceea ce trebuie să cunoşti la nivel abstract pentru ca viziunea ta să înglobeze semnificaţiile unei imagini ori ale unor nenumărate imagini în mişcare (ca în cazul filmelor), este cum poţi aborda formele şi atitudinea unei figuri omeneşti printr-un mijloc de percepere a mediului înconjurător. În acest caz poţi apela la un procedeu artistic prin care, pe baza unor trăsături comune, se alătură doi termeni, cu scopul de a-l evidenţia pe primul.

În ceea ce priveşte arta regizorală, mai important decât imaginile extrase din experiența vieții este povestea în care viața stochează toate imaginile în jurul unei personalităţi care a încetat a fi o promisiune şi a devenit o certitudine.

Sentimentul de reducere la esenţe se distinge prin relaţia dintre ceea ce vedem și ceea ce dorim să vedem la nivelul unei creaţii autentice care evoluează printr-un mesajul cu conţinut artistic: "Ceea ce exprimi într-un mod comprimat (reacţii, emoţii şi stări) este ceea ce oferi naturii la nivel de cunoaştere prin imagini."

Ia seama la esenţa unei perspective de afirmare artistică ca să poţi să înţelegi valoarea creaţiei care te reprezintă cel mai bine pe planul unei viziuni curat-plastice. De reţinut: o perspectivă de afirmare artistică are ca suport de noutate esenţializarea unei idei care se doreşte să fie transmisă prin imaginile realizate atât din punct de vedere vizual cât şi tehnic. Iar o viziune curat-plastică este o imagine pe care nu ai cum s-o uiţi, chiar dacă o vezi o singură dată, putând fi modelată oricând prin modul de gândire a unui artist fotograf.

* Notă: Ion Barna - Eisenstein , Editura Tineretului, 1966.