Suveranitatea lăuntricului (I)

Evadează din gaura neagră a universului tău lăuntric, stabilind legături puternice cu elementele tale de continuitate.

Laura Quinn. Pentru ca sângele bietei ființe să freamăte din nou și să se adapteze spontan la viață, sub efectul unei reacțiuni capabile să suplinească eșecul covârșitor, e câtuși de puțin necesar să existe o coagulare a forțelor ei pozitive. Dar unde găsești un spațiu prielnic pentru o astfel de transformare?

Căci însăși starea ei sufletească trebuie să se încadreze în intervalul ideal pentru obținerea condițiilor optime a transformării. Din nefericire esența ei se apropie tot mai mult de punctul critic care nu mai garantează reînnoirea totală, nici măcar parțială.

Nu lăsa să se apropie de tine monstrul ce mistuie cele mai trainice simțiri ! Dar monstrul se pregătește pentru lovitura finală. Pulsațiile care regenerează sângele făcând inima se bată, își pierd din intensitate și aproape că încetează complet.

În clipa aceasta profetică, când este prinsă asupra faptului și este luată pe sus de oamenii de ordine, Laura este stupefiată, concentrația reactantului care produce stimulii pozitivi necesari în momentele vitregi se reduce la zero. Ea nu mai intră în vibrația normală, ci rămâne înțepenită, atinsă parcă de un suflu de gheață.

Un coșmar este ca un țânțar care îți scapă atunci când vrei să-l prinzi imediat după ce te-a pișcat. Laura se trezește, un fel de eliberare spirituală se produce la comandă. Toate frecvențele necesare și suficiente pentru activarea energiilor pozitive și vindecătoare se contopesc din nou în ea. Acum se vede mai singură decât oricând, ca un clopot ruginit aruncat în mare de o mână nevăzută.

Atotputernicul demon al panicii și al plânsului, ocupându-se cu arestarea datornicilor insolvabili, nu-i mai poate da Laurei decat o singura instrucțiune: capitularea. *

Imaginea personalității tale poate fi inclusă în condițiile de utilizare a unei realități legate la sursa de alimentare a existenței tale cu un "negativ al memoriei" ?

Te simți învăluit de sentimentul traumatizant că ești claustrat într-un teritoriu de netrecut? Te transformi într-un produs singular, personalizat după niște coordonate ascunse? Starea ta sufletească corespunde cerințelor care asigură obținerea condițiilor optime a transformării? Esența ta se apropie tot mai mult de punctul care provoacă efervescența lăuntrică?

Una dintre capcanele care te pot obstrucționa ca potențial lider, este imposibilitatea de a te concentra asupra a ceea ce nu cunoști despre tine. Trebuie să-ți pui imaginea proprie în acord cu acceptarea realității atunci când treci prin cele mai proaste pase, atunci când ești obligat să experimentezi suferința ca variantă de testare a neprevăzutului. În felul acesta, în timp ce te închizi în tine însuți la comanda verdictului de moment “vinovat”, leadershipul tinde să se deprecieze în generoasa lui reprezentare pe scena vieții.

Prin leadership putem surprinde trăirile individuale ale omului cuprinse în infinita galerie a aspectelor realității și relațiilor pe care aceasta se sprijină, prin conectarea lui la prezent, trecut și viitor, în funcție de schimbarea de atitudine raportată la propria existență personală. Un negativ al memoriei este o pată neagră în capacitatea omului de a-și crea destinul după semnificația pe care o atribuie vieții, mai ales când simte că a pierdut controlul asupra a ceea ce i se întâmplă.

Degeaba te uiți în oglindă și îți spui "o să reușesc să mă arunc înspre viitor", dacă nu îți amintești lecțiile trecutului care te-au ajutat să fii împăcat cu tine.

Văzut din afară și dinlăuntrul lui, în funcție de cele trei timpuri, în diferitele medii prin care trece, în diferitele situații de viață în care este pus, omul poate să capete un nou look lăuntric. Poate să capete o altă configurație de personalitate care să aibă în componența sa un propulsor mai puțin dinamic și capabil de a produce marea abundență de energii creatoare.

Omul supus schimbării poate fi învăluit de atâtea contradicții spontane, în special de sentimentul traumatizant că va rămâne claustrat într-un spațiu inert, al imposibilității de a se ridica deasupra lui însăși în momentele de disperare, de derută. El este supus încercării de a se alinia normelor realității externe, încât ajunge să se transforme într-un produs singular, personalizat după niște coordonate nesigure, dar totuși definitorii pentru leadershipul pe care îl va practica în continuare.

Singurul moment din viața ta când îți dai seama cine ești cu adevărat se produce atunci când imaginea personală devine sinonimă cu asumarea unei dezamăgiri iminente sau cu asumarea unei victorii proaspăt realizate.

Dispui de calitatea de a te menține suveranul propriului spațiu interior, în varianta încercării de a te ridica deasupra suferinței determinate de starea lucrurilor care nu se schimbă de la sine?

Dacă ai citit “ Trilogia New York-ului”, probabil îți amintești de acel personaj al lui Paul Auster, care inundându-se cu lucruri exterioare, afundându-se în ele până la ieșirea din sine, reușea să exercite un minim control asupra acceselor sale de disperare. Plimbările îl ajutau să înțeleagă legătura care exista între interior și exterior. Folosind mișcarea fără țintă ca o tehnică de inversare, el putea să aducă exteriorul înăuntru, uzurpând astfel suveranitatea lăuntricului.

Leadershipul, ca și așteptările pe care le ai de la tine însuți, trebuie să se ridice din zona populată de trăiri pozitive la care te raportezi în situația creată de circumstanțele noi în care te afli, atunci când rămâi singur cu tine însuți, cu lucrurile de care te temi, cu lucrurile de care nu te poți despărți sau cu lucrurile de care trebuie să tragi mai tare.

Nu lăsa monstrul să se apropie de tine, nu-l lăsa să-ți dea instrucțiuni ! Exercită-ți controlul asupra acceselor sale de disperare. Urmărește latura realistă a vieții tale pe câmpul de luptă dintre interior și exterior, atunci când se dezlănțuie acea gamă largă de cauze și efecte ce produc în tine o perturbare dăunătoare a simțurilor. Nu uita că momentele cheie îți arată cine ești cu adevărat.

Dacă vrei să câștigi lupta cu ceea ce nu poți accepta la tine în raport cu lucrurile de care iei cunoștință prin experiență, atunci rămâi fidel viziunii pe care o ai și nu te lăsa distras de ceea ce este în urma ta.

Atunci când călătorești pe ruta de la interior - la exterior, când trebuie să te raportezi la realitatea prezentului, viața poate erupe în zonele cele mai sensibile, cuprinzându-le tumultos cu forța de neînvins a firului subteran autentic a cărui rază de acțiune duce (când nu poți să activezi în voie trăiri pozitive) la erodarea psihică, emoțională și fizică.

Toate frecvențele necesare și suficiente pentru activarea energiilor pozitive și vindecătoare se contopesc în tine prin identificarea completă a elementelor tale de continuitate: echilibrul, claritatea, discernământul, puterea viziunii, pacea profundă, optimismul și puterea de a te ridica deasupra durerii.

Dacă vrei să-ți consolidezi legăturile puternice cu elementele tale de continuitate, evadează din gaura neagră a universului tău lăuntric. Nu-ți omorî cu propria amăgire impulsurile rațiunii și considerentele etice.

Umilința de a fi învins este starea de spirit pe care ți-o provoacă evenimentele din viața ta, configurată după ideea că oricât te-ai strădui să faci o schimbare până la urmă tot vei fi tentat să te complaci în indiferență și inconsecvență.

Verifică evenimentele din zona ta de viață (cea mai lovită de schimbări) și alege evenimentul la care ai dori să participi !

Suveranitatea lăuntricului semnifică existența unui centru de comandă în forul nostru interior (format în timp și bazat pe principii etice, solide, stabile și inflexibile), care interpretând evenimentele din exterior ne monitorizează și controlează acțiunile. Dacă acest comandant suprem este coruptibil sau coboară ștacheta calității de om, atunci efectele sunt sau pot fi dezastruoase pentru noi.

* Notă: “ Flawless (2007)"