ro  fr  en  es  pt  ar  zh  hi  de  ru
ART 2.0 ART 3.0 ART 4.0 ART 5.0 ART 6.0 Pinterest

Tăcerea absurdă a unei lumi mute

On Aprilie 13, 2016, in Leadership de Bază, by Neculai Fantanaru

Cultivă-ţi voința de a-ți duce aspiraţiile mai departe de ceea ce cunoşti despre tine, proiectând acel „ascuns” care devine activ și are un rol central în conștiința ta.

Mă pregăteam să intru într-un posibil care era un fel de timp lărgit, o resursă consumată cu mai mult folos decât faptul de a-mi prelungi existenţa într-un cadru fără fond, într-un simplu peisaj străin de mine, ca Elada prin care Faust rătăcea în căutarea frenetică a Elenei.

Pământul devine o sferă a nimănui într-un univers straniu dacă nu te hotărăşti să faci din el un domeniu specific al expertizei, noul purgatoriu al unui index epistemic din care să extragi cu chibzuinţă esenţa pregătirii pentru imortalitate, cu acea plăcere de experimentare a chimistului care aplică substanţelor o anumită tensiune electrică pentru a le aduce în situaţia de a reacţiona şi a emite energie.

Sentimentul acesta de integrare în tăcerea absurdă a unei lumi mute n-avea în sine nimic vinovat, nici nebunesc. Voiam să am un cuvânt de spus în rânduirea lucrurilor, simţeam intens că era datoria mea să le cântăresc temelia, să-mi pun semnătura asupra lor, să devin partea din ele care nu se pierde, ci se transformă constant în alt element chimic, numit Rodium, care durează până la moarte şi dincolo de ea.

Regulat, totul se mişca cu mine într-un cub transparent, cu partea superioară deschisă, prin care puteam să interferez cu energii superioare, forţe obscure, aparţinând unei neobişnuite stări de spirit capabilă să declanşeze durerea neîmpăcată de a fi peste tot şi nicăieri în această stranie lume.

Leadership: Cât de mult însemni într-un mod în care nu ai fi crezut niciodată că este posibil?

Efectul de ancorare la ceva mai presus de aprecierea ta, trasând axele de coordonate ale leadershipului în jurul voinței de a-ți duce aspiraţiile mai departe de ceea ce cunoşti despre tine, către inaccesibil, se dezvoltă pe baza forței inspiraţionale de a te regăsi într-un alt plan sau context. Imaginează-l, apoi trăiește-l. Sau trăiește-l ca și cum n-ai exista.

Leadershipul presupune extinderea concepţiei despre tine într-un alt context existenţial. Acest context ar putea fi o replică a ideii de „purgatoriu”, un segment al unui index epistemic mai complex din care trebuie să extragi esenţa pregătirii pentru încercarea de a te percepe sub forma predestinată unui adevăr ultim: Cât de mult însemni într-un mod în care nu ai fi crezut niciodată că este posibil?

Referitor la aceasta, aș adăuga îndemnul unui artist plastic: „Secolul acesta este doar căutare și dor de adevăr. Nu te teme că adevărul te va înșela, ci teme-te de minciuna pe care mărginirea ta o ia deseori drept adevăr.” Mărginirea omului este dată de șederea lui într-o existență care exclude perspectiva unei alte existenţe.

Proiectând într-un spațiu imaginar acel „ascuns” care devine activ și are un rol central în conștiința ta, ceea ce corespunde unei anumite trepte de contemplare, unde timpul real și cel fictiv se întrepătrund, poți să descoperi o altă faţetă a originalităţii tale în alte condiții de existență.

Poți să descoperi adevărul propriilor iluzii despre tine, care să te miște spre viața pe care crezi sau nu crezi că o meriți. Poți să descoperi o altă faţetă a unor lucruri prea bine cunoscute, pentru că în felul acesta, când le revezi din alt unghi și alt timp, ajungi să gândeşti în direcţii noi.

Omul care intenţionează să se evalueze în complementaritate cu lucrurile unei altfel de lumi, se autointroduce într-un desen de Gustave Dore, al cărui protagonist, Don Quijote, încearcă să se ridice la înălţimea unor visuri frânse de neputinţa de a le materializa şi de a demonstra că-şi poate decide singur direcţiile în viaţă.

Căci nu este vorba doar de a arăta lucrurile aşa cum sunt ele cu adevărat, ci să le faci să se întrevadă aşa cum le figurezi în lumea ta de viziuni.

Este imposibil de a exprima ceva real imitând suprafaţa exterioară a lucrurilor, mai ales când nu-ţi poţi schimba percepţia asupra lor, pe ideea de a rămâne sclavul propriilor tale idei năstruşnice, având soarta tuturor beţiilor în care omul se cufundă fără vreun ideal de adevăr.

Iată revelaţia predestinării mele într-o stare totală de neputinţă, aceea de a înţelege ceea ce nu se spune de obicei despre legea atracţiei lucrurilor. Ea nu se generează doar cu ajutorul unei "distanțe" aplicată dupa o anumită regulă, ci trebuie să o impui tu prin anumite transformări de sine, într-un soi de existență închipuită.

Tăcerea absurdă a unei lumi mute evidenţiază acea incertitudine neliniştitoare generată de putinţa definirii unei realităţi în care existenţa devine o profundă suită de alte experienţe închipuite, cauzând blocarea sau acceptarea unor adevăruri care altfel ar fi fost ocolite.

 


Ultimele articole accesate de cititori:

  1. Alchimistul (II)
  2. Alchimistul (I)
  3. Tango to Evora
  4. Lily was here

Alatura-te Comunitatii Neculai Fantanaru
decoration
Despre | Site Map | Termeni si conditii | Parteneri | Feedback | RSS Feeds
© Neculai Fantanaru - Toate drepturile rezervate

Like Us On Facebook

Subscribe to us