ro  fr  en  es  pt  ar  zh  hi  de  ru
ART 2.0 ART 3.0 ART 4.0 ART 5.0 ART 6.0 Pinterest

Tezaurul intangibil a celor mai fine simţiri

On Iunie 20, 2012, in Leadership de Vârf, by Neculai Fantanaru

Desăvârşeşte-ţi cunoaşterea de sine prin contemplarea unor plăsmuiri născute din experienţe adevărate care doar în aparenţă par a fi aceleaşi cu ale tale.

Părea să fie o lege secretă a vieţii mele, înfiorătoare prin prevederile ei, dar aplicabilă şi acceptată tacit de Eul meu. De fiecare dată drumul pe care o apucam mă ducea dincolo de tainele mult căutate, vechi şi însemnate ale alchimiei sufletului, deschizându-mi tărâmuri pe care spontan n-aş fi cutezat niciodată să le încalc.

O lume întreagă, nouă, greu de înţeles prin prisma celor două tipuri de relaţii: directe şi indirecte, şi a celor două legături: temporale şi de cauzalitate, se năştea. O lume tot mai alertă, tot mai deplină prin emiterea celor mai fine impulsuri, prin generarea undelor de frecvenţă foarte înaltă, de către un emiţător totalizator. Care se conecta la acea reţea încâlcită de percepţii, reprezentări, raporturi şi reacţii, ce se manifestau aproape simultan. Nu le puteam îndepărta, şi nici opri din viteza lor. Eram prins în cablurile de înaltă tensiune a unei surse de energie inepuizabile. Şi irezistibile.

Era o lume care nu fusese croită pentru a fi reală, precum cea a lui Par Lagerkvist. În care trebuia să experimentez câte puţin din toate, să verific ce ar deveni şi unde ar putea duce. Un fel de atelier, un câmp de experienţă în care noi personaje ţeseau în permanenţă firele unei noi realităţi. Acumulau noi drepturi, noi însuşiri, noi stări sufleteşti ce caracterizau modul propriu al unei persoane reale. Eu însumi ajungeam să mă cunosc mai bine. Tot mai multe intrigi, jocuri de culise, suspans, iţe încurcate se clarificau, transformându-se într-un scenariu de lung metraj, mai mult sau mai puţin optimist. Într-un “The neverending story”.

Stephen King sau Marion Zimmer Bradley m-ar fi invidiat peste măsură, încercând să-şi imagineze ceva mai presus de ştiinţa lor. Ca nişte simpli muritori care încearcă să-şi imagineze Universul.

Leadership: Posibilitatea de a explora noi arii de procesare a informaţiei de care dispui îţi permite să faci diferenţierea aspectelor care redefinesc valoarea elementelor de tip "raţionalitate introspectivă" în construirea unei noi realităţi?

După cum Vrăjitorul din Oz, cu o pereche de foarfeci tăia o gaură mică şi pătrată în stânga pieptului Omului de Tinichea, aşezându-i o inimă micuţă croită din mătase, eu ataşam un “semn distinctiv” fiecărui personaj căruia îi atribuiam calităţi unice, transcendentale, superioare, oferindu-i un rol complex în mozaicul de transformări, de interacţiuni, de conexiuni cu trecutul, prezentul şi viitorul.

Cu o singură sforţare de imaginaţie, trezeam toate simţurile ce le punea în mişcare instalaţia numită “viaţă”. Cu o singură atingere a baghetei magice dădeam o nouă formă Eului lor, un plus de armonie, de energie. Un bizar mod de a crea o lume. Cu o singură condiţie: să fiu vigilent.

Mă îndreptam înspre nemăsurat, ca un om care din dorinţa de a-şi bucura ochii şi sufletul cu cele mai grandioase vederi panoramice ale unui oraş pierdut şi nemaivăzut de mii de ani, ajunge să facă aproape orice.

Raţionalitatea introspectivă rezultă în urma expunerii propriilor trăiri la experienţe diferite de a cuprinde în acte de creaţie mai multe lucruri deosebite privite din mai multe unghiuri. Altfel spus, ceea ce încerci să descoperi despre tine trebuie să fie o proiecţie a imaginaţiei în stare să schimbe realitatea pe care urmeaza să o experimentezi.

Cu îndrăzneala celui mai iscusit alpinist porneam în marea ascensiune spre o dimensiune mai înaltă - alchimia sufletului, forma cea mai pură de transformare a materiei din care e constituit omul, fabrica celor mai alese preparate persuasive, tezaurul intangibil a celor mai fine simţiri, culmea cea mai înaltă a măiestriei de a fi tu însuţi.

Voiam să dobândesc o cunoaştere mai amănunţită, mai nuanţată a naturii umane, să intru în posesia resurselor cele mai tăinuite, prin desluşirea, măcar temporară, a mecanismelor care condiţionează individualitatea omului. Dar fără să mă las în voia lor, fără să mă cufund prea adânc în întunericul lor. Nu voiam să mă pierd într-atât în ele, încât să fiu transformat de ele.

Însă leadershipul presupune transformare. Iar alchimia sufletului, bastionul cel mai greu de cucerit, cel mai râvnit, prin care se vrea a transforma totul din Eul omului, era singurul mijloc prin care se putea realiza această transformare. Dar era greu aplicabilă.

Leadership: Poţi să arunci o privire de la înălţime asupra vieţii tale încât să descifrezi sensul unei evoluţii determinată de intensitatea cu care corelezi mijloacele de expresie ale unei imagini care se vrea a fi încadrată într-o zonă de tip "Open Space"?

Leadershipul, adevăratul motor al performanţei, nu acea “activitate comercială” de implementare a unei schimbări temporare doar pentru asigurarea rapidă a unei anumite poziţii înalte, pune în prim plan existenţa unei realităţi obiective în ceea ce priveşte Eul omului. Căci tot ceea ce el plăsmuieşte, tot ceea ce îi conferă o anumită expresivitate, o anumită autoritate, se profilează şi se reflectă în reprezentările pe care le face despre viaţă, raportate la o realitate palpabilă.

Ceea ce vreau să spun, în cuvinte mai simple, este că leadershipul cultivă un anumit gen de valori, un întreg orizont de perspective, percepţii, reprezentări, raporturi şi reacţii, ce permit dezvoltarea ta proprie. Arta de a te autodescoperi presupune să înţelegi acea opoziţie dintre ceea ce este profund şi ceea ce nu este, dintre ceea ce eşti şi ceea ce vrei să fii. Iar acest lucru se descoperă, se învaţă, se întrebuinţează numai prin acordul sinelui.

În actul cunoaşterii, în acest soi de coloană vertebrală care susţine necontenit leadershipul, ale cărei extremităţi sunt fixate zdravăn de personalitatea care te defineşte, sinele îndeplineşte cel mai fidel realitatea pentru care a fost programat să o gestionezi şi coordonezi.

Leadershipul devine “ieftin” atunci când sinele îndeplineşte o funcţie inutilă, asemenea unui aparat digital de fotografiat îmbâcsit de numeroase setări care nu-şi au rostul. Căci sinele îşi dezvoltă propria individualitate, dobândind o anumită formă, pe măsura străduinţei personale, spre desăvârşire.

Open Space este un proces distinct de prelucrare şi utilizare a informaţiei care se concentrează pe extinderea percepţiilor asupra realităţii transpusă într-o operă de artă numită "sufletul lumii", din care rezultă o fiinţă nouă.

Tezaurul intangibil a celor mai fine simţiri este zestrea interioară a fiecăruia din noi, pe care am dobândit-o, am chivernisit-o şi am sporit-o toată viaţa, şi care poate să confere o aură deosebită leadershipului.

Un leadership performant nu depinde numai de lider, ci şi de ceilalţi oameni. Depinde de zestrea interioară a tuturor. Descoperă şi redecoperă omul şi eul lui propriu, iar la un moment dat vei putea spune: “Ecce Homo”.

Şi astfel vei putea să triezi mai uşor oamenii în trei categorii: cei ce te ajută şi se dezvoltă o dată cu tine, cei indiferenţi şi neadaptabili, şi cei ce nu vor sau nu pot să se schimbe şi care te trag în jos.

 


Ultimele articole accesate de cititori:

  1. Alchimistul (II)
  2. Alchimistul (I)
  3. Tango to Evora
  4. Lily was here

Alatura-te Comunitatii Neculai Fantanaru
decoration
Despre | Site Map | Termeni si conditii | Privacy | Parteneri | Feedback | RSS Feeds
© Neculai Fantanaru - Toate drepturile rezervate

Like Us On Facebook

Subscribe to us