Timpul petrecut în umbră are prețul său
Controlează factorii nefavorabili care îți condiționează percepția asupra vieții, asumându-ți acea realitate a sinelui care te mobilizează în procesul de transformare și ascensiune.
De cum s-a trezit, Cosette a dat fuga la papuc. Găsise în el o monedă de aur. Fu orbită. Nu știa ce va să zică o monedă de aur, nu văzuse așa ceva niciodată. O ascunse repede în buzunar, ca și cum ar fi furat-o. Simțea totodată că e a ei, ghicea de unde-i venea darul, dar bucuria pe care o avea era plină de frică. Era mulțumită. Dar mai cu seamă uimită. Lucrurile astea atât de minunate și de frumoase nu i se păreau adevărate. Și păpușa pe care o primise cadou, i se păreau toate căzute din cer. Tremura în fața acestor măreții.
Numai străinul n-o făcea să tremure. Dimpotrivă, îi dădea curaj. Din ajun, printre toate clipele de uimire, prin somn, mintea ei de copil se gândea la omul acela care părea bătrân, sărac și atât de trist, și care era, cu toate astea, atât de bogat și de bun. De când îl întâlnise în pădure, totul i se părea schimbat.
Cosette, mai puțin fericită decât cea mai mică dintre păsările cerului, nu știuse niciodată ce înseamnă a fi ocrotit în umbra mamei și sub o aripă. De cinci ani, adică de când putea ține minte, biata fetiță tremura și clănțănea. Fusese întotdeauna goală-goluță sub vântul cel aspru al durerii. Acum i se păru că e îmbrăcată. Altădată simțea că-i era frig în suflet. Acum îi era cald. Parcă nu-i mai era teamă nici de doamna Thenardier, care o bătea mereu. Căci acum nu mai era singură. Avea pe cineva alături. *
Te vezi ca o creație îngreunată de un alibi sufletesc care se conturează în urma impactului cu existența dată, cu deschidere către reperele cauzale ale unei realități necunoscute?
Leadershipul, ca o constantă de integrare a laturii tale emoționale în spațiul măreției de a fi tu însuți, în realitățile cu ceilalți, aduce un plus de experiență de viață, pornind de la o înțelegere mai profundă a ceea ce ești și a modului în care trăirile și gândurile interacționează și colaborează. Sarcina ta primordială, ca lider, este aceea de a conștientiza felul în care ai putea să contribui, în mod sistematic, pe măsură ce înveți să trăiești, la construirea unui univers accesibil celorlalți, care poate uneori îți scapă, chiar dacă faci parte din el continuu.
Devii o creație îngreunată de un alibi sufletesc care se conturează în urma impactului cu existența dată, atunci când nu te poți regăsi pe tine, atunci când nu conștientizezi acea parte mai nobilă din tine din care își trag energia toate rolurile pe care trebuie să ți le asumi în orice punct al evoluției. Ai deschidere către reperele cauzale ale unei realități necunoscute atunci când te lași condus de hazard spre experimentarea unei realități conform dorințelor tale.
Manifestarea intenției de a conlucra cu o lume schimbătoare, diferită de universul prezentului creat anterior, rămâne o constantă de tip întreg. Valoarea acesteia este cuprinsă între cauzele unor stări de conștiință încețoșate, cu puține zone limpezi, prin răscolirea trecutului care stă între tine și prezent. Și explorarea personalității tale prin intermediul construirii unei identități ideale, și a modului în care această identitate este percepută nu doar de susținători, ci în special de Eul condiționat de modelul existențial în care te simți confortabil.
Poți să privești dincolo de hotarul unui sine care trebuie să lupte pentru proeminenta lui putere de a se autoregla, fără să te ridici deasupra grijilor lumii?
În cadrul tuturor domeniilor cu impact asupra viitorului, liderii trebuie să se apropie sensibil de acea știință care studiază în mod specific părțile din umbră ale ființei umane, de care ea caută să se elibereze prin găsirea unui sprijin puternic din exterior. Aceste părți tenebroase implică sărăcia, tristețea și nefericirea, iar ele pot să dobândească măreția caracterului unei persoane dacă intervin în evoluția evenimentelor desfășurate sub egida sa.
Leadershipul implică o înțelegere a esenței omului, numai în măsura în care liderul, ca inițiator al unei creații care cu greu se poate delimita clar de dominația inferiorului asupra superiorului, deține perspectiva unui câștig semnificativ de atașament față de un Ego dominat de îndoială și slăbiciune. Devii erou in povestea unui om slab atunci cand reusesti sa rescrii capitolele cele mai importante din viata lui.
Liderul este întotdeauna împins de conștiință să se ridice deasupra grijlor lumii din jur prin valorificarea unor acțiuni morale din care rezultă intenția sa de a accepta provocarea schimbării. El este conștient că deseori sentimentele înalte ale unui om sunt puse în valoare tocmai de sărăcia, tristețea și nefericirea pe care le suportă în locul oricărei fărădelegi.
Așa cum seva urcă din rădăcini până în ultima frunză a copacului, tot așa factorii nefavorabili care îți condiționează percepția asupra vieții tind spre redefinirea a ceea ce înseamnă să fii prizonier sau gardian al unei identități care nu face niciodată saltul către un destin propriu, în deplină concordanță cu frumosul și sublimul.
Leadershipul are deschidere către valorile și reperele care te definesc ca om de mare caracter atunci când faci din aspirația de a intra în contact cu un sentiment înalt o înțelegere a esenței tale ignorate.
Timpul petrecut în umbră are prețul său vizează plasarea omului într-un trecut complicat, căruia chiar el îi dă viață dintr-un impuls emoțional negativ, ignorând realitatea creată de scenariile unei lumi axate pe deplina libertate de exprimare a individualității sale. Un om devine mulțumit de el însuși, nu doar atunci când are pe cineva alături, ci atunci când ajunge în stadiul în care își înțelege identitatea și își urmează traiectoria către ceea ce-și dorește să fie, către ceea ce este el cu adevărat.
* Notă: Victor Hugo - Mizerabilii;





