ro  fr  en  es  pt  ar  zh  hi  de  ru
ART 2.0 ART 3.0 ART 4.0 ART 5.0 ART 6.0 Pinterest

Un prim val care se retrage încetul cu încetul

On Martie 30, 2014, in Jurnal de Leadership, by Neculai Fantanaru

Extinde fondul valabil al fiinţei tale, fără să te mulţumeşti cu stăpânirea unui colţ îngust din natura a ceea ce este infailibil.

Sosise timpul ca absurdul să se mulţumească cu stăpânirea unui colţ îngust din natura a ceea ce era infailibil, majorând veniturile acelor gânduri cauzative zămislite imaginar, care nu izvorau din neant, ci din impulsurile pline de învăţăminte pe care mi le dădea viaţa. Un mesaj găsit întâmplător într-o sticlă plutind pe apele destinului se transformase anormal într-o ezitare prelungită la nesfârşit în faţa unor drumuri încrucişate.

Pentru funcţionarea unei asemenea înţelegeri de sine, singur în lupta cu suferinţa sau fericirea, uneori în minciună şi alteori în adevăr, singur între aceste două bobine rezistente care prezentau inductanţă mutuală, era important ca raportul lor, numit randament, să fie întotdeauna unitar.

Nu pentru că ar fi fost ceva în neregulă cu mine, contribuind treptat la formarea unui miez dens de energie concentrată în jurul unei palete de nuanţe expresive şi vibrante. Nu pentru că pătrunsesem în spaţiul prietenos al ideilor ce meritau răspândite, în care accesul era limitat.

Ci pentru că, asemenea unei făpturi care extrage din propria fiinţă accentul energic şi profund, puteam în sfârşit să menţin în bună stare alianţa intimă şi creatoare dintre spirit şi materie. Înflăcărarea datorată reacţiei de răspuns la un stimul de intensitate crescută, ardoarea pentru noutatea care trebuia să-mi dea de gândit.

Cauzativă, întâietatea de a arbitra ceea ce se întâmpla cu mine, reconfigurând combinaţiile de stări, judecăţi, gânduri, zgomote şi vibraţii care se găseau în armonie sau dizarmonie în natura fiinţei mele, era doar un prim val care se retrăgea încetul cu încetul.

Trebuia să-mi satisfac nevoia nativă de a emite judecăţi pe marginea fenomenelor neînţelese, ca să înţeleg ceea ce-mi transmitea continuu, viaţa.

Leadership: Ce însuşiri îşi dispută întâietatea de-a lungul întregii tale evoluţii ca să obţii victoria regăsirii de sine?

S-ar putea că reprezentarea actualei tale realităţi (timpul ţi-o va arăta) în direcţia rezultantei unui sistem de forţe care acţionează asupra punctului tău de reper – autoanaliza – revendicând acele părţi din tine care fac posibilă înţelegerea vieţii, să fie purtătoarea unui sens atribuit experienţei, care poate să-ţi motiveze convingerile şi deschiderea către nou.

Leadershipul se dezvoltă prin înţelegerea de sine, prin conştientizarea acelei realităţi care te ajută să îţi etalezi amalgamul de însuşiri acaparate de experienţa vieţii, odată cu înaintarea în vârstă, odată cu trecerea neiertătoare a timpului, din lupta cu suferinţa sau fericirea, a cărui raport trebuie să fie unitar. Mulţumirea de sine, gândirea critică, bucuria sau tristeţea, răbdarea sau renunţarea, înţelegerea, cumpătul, obişnuinţa, curiozitatea, etc.

De aceea întâietatea de a arbitra ceea ce se întâmplă cu tine, reconfigurând combinaţiile de stări, judecăţi, gânduri care se găsesc în armonie sau dizarmonie în natura fiinţei tale, este o însuşire la fel de prezentă ca Ego-ul. Şi la fel de importantă cum este oxigenul pentru trup, cum este adevărul pentru sistemul de gândire.

Leadership: IP-ul tău poate fi suspendat prin Ping-uri succesive?

Leadershipul se conectează numai la acel IP al omului pe care viaţa, oricât de grea şi de zbuciumată, nu reuşeşte să-l suspende prin Ping-uri succesive care suprasolicită conştiinţa de sine.

De aceea conchid că fundalul solid în leadership se poate asigura numai prin intermediul căutării pe care o trăieşti pe parcursul întregii existenţe, concretizându-se în regăsirea de sine, prin analiza stărilor cu care te confrunţi zilnic. Asta e mai greu decât a scoate aur din pământ. E mult mai greu decât a te impune printr-o comanda internă. Iar pentru aceasta trebuie să-ţi satisfaci nevoia nativă de a emite judecăţi pe marginea fenomenelor neînţelese, ca să înţelegi ceea ce-ţi transmite continuu, viaţa.
 
Dar spiritul lucid al omului care porneşte în căutarea unui sens ce nu se poate fi cucerit decât prin redundanța unor gânduri, unor scheme ale imaginarului, unor roluri mai multe sau puţin mature, unor clişee vizavi de tipul Who You Are and Who You Choose to Be, este mult prea întins pentru a-şi putea afla loc în cadrul unei singure etape de viaţă.

Căci aşa cum în artă, atitudinea estetică se naşte din capacitatea de a crea şi a percepe frumosul, tot astfel demersul tău de a accede la un nivel superior de evoluţie se naşte din atenţia diferită şi mereu alta pe care o acorzi vieţii.

A te mulţumi cu stăpânirea unui colţ îngust din natura a ceea ce este infailibil înseamnă să-ţi rezumi implicarea în viaţă la nişte pretenţii mici, uneori absurde, sub nume de normalitate şi firesc al lucrurilor.

Un prim val care se retrage încetul cu încetul este semnul unei tendinţe de interiorizare conforme cu aspecte vieţii care necesită atenţie în prezent şi solicită o nouă perspectivă. Evidenţiază necesitatea unei analize atente al întregului fond al leadershipului, fără a te axa pe elementele lipsite de importanţă ale acestuia.

A stabili “cine eşti” şi “cine vrei să fii” este esenţial în leadership ca şi găsirea căilor de valorificare a potenţialului propriu prin extinderea frumosului şi adevărului din tine.

 


Ultimele articole accesate de cititori:

  1. Alchimistul (II)
  2. Alchimistul (I)
  3. Tango to Evora
  4. Lily was here

Alatura-te Comunitatii Neculai Fantanaru
decoration
Despre | Site Map | Termeni si conditii | Privacy | Parteneri | Feedback | RSS Feeds
© Neculai Fantanaru - Toate drepturile rezervate

Like Us On Facebook

Subscribe to us