ro  fr  en  es  pt  ar  zh  hi  de  ru
ART 2.0 ART 3.0 ART 4.0 ART 5.0 ART 6.0 Pinterest

Unde eşti

On Decembrie 01, 2019, in Leadership IQ-Light, by Neculai Fantanaru

Un artist veritabil îşi asumă unicitatea marcată de explorarea unui colţ viu din natură, dar cu pecetea pe care providenţa o pune asupra unei imagini simbolice.

O excelenţă singulară în viaţa mea ce îmi vine în ajutor în arta portretului şi a peisajului, derivă dintr-un identificator recunoscut internaţional „Double Delight”, specia unui trandafir hybrid, de talie medie, care emană puritate şi frumuseţe neobişnuită, culorile sale predominante constând într-un galben aprins ca polenul, împletit într-o coroană roşie care parcă marchează punctul de întâlnire al Apusului cu Răsăritul.

Când încerc să redau în ulei povestea mea, îmi închipuiesc că sunt chemat să răspund provocării de a imortaliza în același timp, veșnicia naturii și efemeritatea omului, aflate doar aparent în opoziție.

Iată că tablourile mi-au umplut atelierul, dar fără prea multă pompozitate. Fiecare atingere a trandafirului alcătuind familia unor culori, chipuri, forme complementare de expresie, de apropiere sau depărtare faţă de un subiect dezbătut mai puţin, un curcubeu deasupra orizontului de vise: simţirea unei imagini pierdută în adâncul sufletului.

Astfel, viaţa mea capătă alura unei extinse confesiuni pe care un artist veritabil încearcă s-o articuleze cu elaborarea progresivă a unei viziuni despre forţă creatoare, ca un fel de probă a sincerităţii faţă de idealul ales, al frumuseţii, al cinstei faţă de ştiinţele naturii şi al exigenţei faţă de ideea de particular, asociată noţiunii de portret.

Leadership: Poţi să atribui creaţiei tale rolul de facilitator al reprezentării perfecţiunii, prin promovarea continuă a unei abordări consensuale bazată pe unitate, coeziune şi solidaritate faţă de anumite forme de expresie umane?

Trandafirul este un temei solid de admiraţie a vieţii mele, făcând parte din imaginea unei consistenţe de ansamblu a ideii de pasiune, o alegere conştientă şi o acceptare a altcuiva în perimetrul operei de artă.

Ascult tot ce-mi spui, numai mie. În fiecare zi învăţ de la tine câte ceva nou. Te privesc cu respect, cu evlavie, cu nostalgie, cu uimire, ca şi când aş privi o fiinţă desprinsă dintr-o gamă de senzaţii, o fiinţă cu multe calități ascunse (melancolie, blândețe, dar şi vanitate), supusă unor forme subtile de expresie (precum charisma, atracţia, magnetismul, simplitatea, ambiţia), constituind o capodoperă a creaţiei strălucitoare prin efect, dar armonioasă prin semnificaţie.

Te-ai întrebat vreodată cum ar fi, să te priveşti pe tine pentru o zi? Ai înţelege de ce acum te-ai oprit din drum. Pentru că ascensiunea în artă nu înseamnă doar să ştii să pictezi un ideal de frumuseţe, să-l surprinzi într-o ipostază de vis, în culorile cele mai vii. Ci, mai degrabă, înseamnă să observi prin ochii altcuiva eterna glorificare a unui act de creaţie în reprezentarea perfecţiunii divine, întemeiată prin râvna credinţei.

Asemănarea dintre mine şi această fiinţă plină de puritate, este modalitatea trandafirului de a exprima, în sensul profund al unei imagini sacre, eleganţa figurativă a unei idei de tipul: “începutul unei lumi noi”.

Leadership: Toposul creaţiei tale posedă un fir narativ și o identitate care se descoperă pe măsură ce sunt asimilate sursele de spirit şi de naturaleţe ale experienţei de mare fineţe în interpretarea unei realităţi duale?

Atenţia asupra privirii aruncate în miezul realităţii obţinută prin abordări consensuale, bazată pe unitate, coeziune şi solidaritate, este modul prin care Alexandre Dumas exprimă în “Doctorul misterios” apropierea personajelor sale:

“Permanenta relaţie în care trăiau Jacques şi Eva crease (şi pe zi ce trecea se strângea mai tare între ei) o simpatie unică şi fără limite. Erau, evident, sub totala putere a acelei legi universale pe care savanţii o atribuie lumii, iar poeţii – indivizilor; pe care primii o numesc atracţie şi ceilalţi dragoste.”

Când încerci să ilustrezi existenţa unei alte realităţi se întâmplă uneori să te pierzi printre nori, imagini false, iluzii încerci uşor să le atingi. Trandafirul ascunde entuziasmul artistului de a afla mai multe despre imaginea lui în oglindă, sau despre inspiraţia lui înfăţişată într-o ipostază de o naturaleţe tulburătoare, prin intermediul unui exerciţiu pentru spirit, prin vibraţia unei aşa zise înfrăţiri de gânduri: “Ştiu ce ascunzi în sufletul tău, ştiu ce simţi, ştiu ce e rău”.

Cred că tot ceea ce mă conduce spre un nou izvor de înţelegere a “Mobilului Tresanti” din sfera operei de artă, prin meditaţia spiritualităţii pe care o simbolizează numai o experienţă de gingăşie şi puritate, este tocmai impregnarea unei idei despre liniştea sufletească cu o altă semnificaţie despre Logos şi energiile increate. Două fiinţe asemănătoare prin grija şi respectul ce o poartă una faţă de cealaltă, de unde şi termenul de "emanazione del mondo sensibile", sunt uşor de recunoscut în aspectul spiritual al unei creaţii unde predomină culoarea roşie, dar şi acea energie invizibilă pe care o percepem şi curge prin mediu înconjurător.

Toposul creaţiei mele este garantul care autorizează trecerea de la argument la concluzie, fiindcă tot ceea ce aduc în prim plan are ca finalitate de ordin spiritual un îndemn la cultivare, cunoaştere, descoperire, privire în perspectivă, experienţă artistică.

Ancore de putere şi de spiritualitate se fac simţite în vibraţia unei lumi menită să inspire, o lume în care trandafirul, posedând în el spiritul artistului ca asociat unic al existenţei, îşi creează o altă identitate (mai complexă) care se distanţează de trecut, uitându-şi astfel nevoia firească de a rămâne un mister al naturii: „Ai vrea să crezi că n-ai pierdut tot ce-ai avut.”

Leadership: Viziunea ta artistică poate să asigure o reprezentare a felului în care te simţi împlinit sub bagheta unei sensibilităţi aparte, printr-un fel de alegorie care te ajută să depăşeşti concretul vizual şi să surprinzi chintesenţa desăvârşirii operei imperfecte a naturii?

Am încercat să te-nţeleg, am încercat să cred. Să cred că tot ceea ce mă face să fiu mai bun, mai subtil în arta portretului şi peisajului, căci arta mă obligă să-mi recunosc doza de „iubire necondiţionată” şi echilibru din mine, este mai bine redat ca formă de exprimare a unui univers nelimitat într-un soi de apropiere de un Spirito Puro, dornic de soare şi căldură, a cărei identitate devine aproape perceptibilă dacă nu-i acord atenţia şi grija potrivită.

Aşadar, lumea în care mă învârt cu efectul infinitului, cu gândul unei experiențe de mare rafinament, cu pensula, cu primii fiori ai dragostei, cu admirația frumuseții necunoscute și exotice, cu deschidere spre spiritul naturii, este celebrată şi cultivată numai de un artist care magnetizează instantaneu orice privire în fiinţă şi în faptă, orice dovadă de preţuire, orice reverie, orice mişcare alertă, respectând astfel condiţiile debitării unei puteri într-un spaţiu redus, uşor de stăpânit.

Un spirit ce devine fiinţă, cu necesitate în a-şi recunoaşte predispoziţia spre imortalizare a concretului în plan artistic, are un impact colosal asupra înţelegerii vieţii pe care două entităţi asemănătoare (care acţionează în sens emoţionant) le experimentează printr-un soi de alegorie a aventurii umane între Creaţie şi Creator: “Dacă Jacques devenise un fel de dumnezeu pentru Eva, o făcuse numai pentru a desăvârşi în ea opera imperfectă a naturii.”

În încheierea acestui articol, nu-mi voi asuma doar rolul de artist, ci şi unicitatea marcată de explorarea unui colţ viu din natură, cu pecetea pe care providenţa o pune asupra unei imagini simbolice. Trandafirul, cu luminozitatea lui de zi însorită, îşi încheie monologul printr-o mulţumire adresată cerului, cu aprecierea pe care o fiinţă frumoasă, atât de naturală şi plină de puritate ca Eva de Chazelay, o poartă exploratorului lumii ei sensibile:

“Nu există momente mai plăcute în viaţa spirituală şi în viaţa fizică, decât atunci când, după o totală disperare, începi să nădăjduieşti puţin şi când, după vijelie şi trăsnete cerul se înseninează şi-şi reia culorile de azur. Întoarcerea soarelui desăvârşeşte efectul fizic. Te iubesc, Jacques Merey !

Şi, astfel, uşa căsuţei se închidea în urma celor mai fericite fiinţe din lume.

Latura artistică a pictorului trebuie desluşită prin intermediul unei imagini simbolice, ca formă de încadrare a naturii într-un plan spiritual înalt, cu referire la ajutorul Providenţei care ştie să conducă „întâmplarea” spre împlinirea unui destin măreţ, deoarece scopul Creatorului este totdeauna în favoarea Creaţiei sale.

Unde Eşti marchează începutul căutării unui punct de sprijin în realizarea Marii Opere, care începe cu o tuşă de rafinament integrată perfect în mijlocului decorului naturii şi se încheie cu titlul unui destin spiritual fără seamăn: „Regăsirea a două suflete destinate să fie împreună”.



* Notă: Direcţia 5 - Unde esti

 


Ultimele articole accesate de cititori:

  1. Alchimistul (II)
  2. Alchimistul (I)
  3. Tango to Evora
  4. Lily was here

Alatura-te Comunitatii Neculai Fantanaru
decoration
Despre | Site Map | Termeni si conditii | Privacy | Parteneri | Feedback | RSS Feeds
© Neculai Fantanaru - Toate drepturile rezervate