Versiunea originală a unei creații abracadabrante
Continuă să-ți pui amprenta asupra evoluției leadershipului, introducând un ritm de dezvoltare constructiv în tot ceea ce secondează cursul posibilităților de stimulare a creației.
Viziunea lui Eisenstein este halucinantă și cuceritoare. Ca și gândirea. În filmele sale, folosește deseori imagini vizuale. Informe. Cu sunet. Sincronizat sau nesincronizat. Ori imagini sonore, sunete obiectiv închipuite... Apoi vorbire pasionată discontinuă. Nimic decât substantive. Sau numai verbe. Apoi interjecții. Cu zigzaguri, forme lipsite de sens rotindu-se sincronizat cu acestea. Imagini vizuale în goană, peste o liniște desăvârșită. Apoi înlănțuite cu sunete polifonice. Apoi imagini polifonice. Apoi ambele deodată. Apoi intercalate în desfășurarea exterioară a acțiunii, apoi elementele intercalate ale acțiunii exterioare introduse în monologul interior.
Marele regizor Eisenstein, recunoaște că literatura lui James Joyce pare abracadabrantă pentru "cititorul laic", deoarece scriitorul spărsese tiparele fundamentale ale literaturii. De aceea s-a gândit să facă același lucru în domeniul filmului. Joyce, de asemenea, l-a înțeles. Deși aproape complet orb, dorește să vadă fragmente din filmele "Potemkin" și "Octombrie".
Discuțiile cu Eisenstein îi lasă o asemenea impresie lui Joyce, încât îi va spune unui prieten că dacă vreodată "Ulysses" va fi transpus pe ecran nu vede decât doi oameni capabili să o facă: W. Ruttman sau Eisenstein. *
Performanța și puterea de înrâurire a creației tale este dată de o gândire reorganizatoare care își propune să reflecte cât mai fidel prezența unei unicități în materie de subiecte abordate și mijloace de expresie?
Performanța și puterea de înrâurire a creației este dată de ceea ce înțeleg eu prin noțiunea de “gândire reorganizatoare”. O cale de creștere a valorii personale prin folosirea unor metode specifice de stimulare a creativității. Respectiv un proces de restructurare a cunoștințelor științifice și a metodologiilor existente, necesare pentru o mai bună înțelegere și cuantificare a relațiilor funcționale dintre proporția combinării unor variabile multiple de creație și posibilitatea lor de a se aranja într-o formă anume de independență în raport cu o autoritate exterioară propriei tale gândiri.
Impactul și efectele acestora asupra materialului propriu de construcție a unei perspective și a unei povești vizuale, fie prin ceea ce ele reprezintă, fie prin intermediul mijloacelor tehnice folosite, sunt principalele atuuri ale rezultatelor creșterii valorifice a creației personale.
Dar aici leadershipul poate suferi o anumită deformație, o "anomalie" de dezvoltare, deoarece creația se manifestă din exterior spre interior, doar în timpul diferențierii identității dobândite în avans. În acest caz, realizarea ta pe plan profesional nu mai urmează acea linie clară, precisă, anterior întocmită. Ci o linie neregulată, șerpuită, cu vârfuri și depresiuni, cu grade variate de densitate.
O gândire reorganizatoare care își propune să reflecte cât mai fidel prezența unei unicități în materie de subiecte abordate și mijloace de expresie este o relație dintre om și ceea ce-l înconjoară, o succesiune de operații care duc la dezvăluirea unor aspecte importante ale realității, o posibilitate de a vedea adevărul și de a aborda obiectiv anumite lucruri. Dar uneori aceatea implică o distragere a atenției, o turbulență în forța de sugestie remarcabilă a expresiei plasată între realitate și poveste.
Leadershipul tău se poate extinde spre un plus de valoare, folosind proporțiile resurselor din relația cu o autoritate exterioară?
Această linie care se întinde paralel cu modul tău principal de gândire, introducând totuși un ritm de dezvoltare constructiv în tot ceea ce secondează cursul posibilităților de stimulare a creației, se situează la granița dintre unicitate și similitudine, dintre uniformitate și diversitate.
Asta înseamnă să tinzi spre o perfecțiune imperfectă, să înțepenești într-un fals conflict cu impact asupra evoluției și să obții, dacă luăm drept modul dimensiunea valorică a rezultatelor, doar o superficială cosmetizare a zonei de inovație.
Liderul-artist este mai hotărât să-și pună amprenta pe întregul registru al experienței sale de creație, numai dacă traseul liniei este rezultatul unei înțelegeri coordonate de complexitatea de factori care sparg tiparele unei doctrine ce favorizează numai schimbări pozitive în structura științei sale.
Leadershipul nu se poate extinde spre un plus de valoare, folosind proporțiile resurselor puse la dispoziție de relația cu o autoritate exterioară, dacă creația este realizată printr-o deformare excesivă a esențialului pe care l-ai inclus în coordonatele științei tale. Ai grijă de la cine te inspiri, ai grijă ce elemente preiei de la o autoritate de rang superior, încât creația ta să nu se transforme într-un produs de variabile care nu pot fi ținute sub control.
În ceea ce privește regia tehnică, montajul și tematica scenariului, o autoritate superioară reprezintă o etalare plenară a unei gândiri bine articulate în folosirea informației practice, în modalități acceptate un anumit complex de împrejurări care devin ulterior adevărate cadre de poveste.
Versiunea originală a unei creații abracadabrante evidențiază maniera particulară de abordare și de dezvoltare constructivă a leadershipului, veritabilă creație a unei gândiri reorganizatoare cu un impact deosebit asupra celor care sprijină și susțin originalitatea în creație, în stil și în idei.
* Notă: Ion Barna - Eisenstein, Editura Tineretului, 1966.





