Neculai Fântânaru

Totul depinde de cine conduce

Credința

On Decembrie 27, 2009
, in
Calitățile unui Lider by Neculai Fantanaru
Credinta

Lupta cu tine însuți își atinge scopul doar atunci când încetează să fie o formă de blocaj și devine motorul extinderii orizontului de acțiune.

De multe ori, oamenii care își cunosc limitele și slăbiciunile rămân pe loc, deprimați și dezamăgiți, gata să facă un pas înapoi la orice greutate pe care viața le-o așterne în cale. Nu mai au putere fizică și tărie morală suficiente, se tem să reacționeze la provocările vieții și, prin urmare, în loc să-și învingă frica, în loc să încerce să devină mai încrezători și mai curajoși, ei își acceptă soarta, oricare ar fi ea, și se retrag în lumea lor.

Sper că vorbele mele să nu sune rău și amenințător pentru acele persoane care nu iubesc schimbarea, ci preferă monotonia, care nu preiau controlul asupra vieții lor, asupra propriilor hotărâri și care nu au convingerea că vor reuși să-și atingă țelurile dacă se mobilizează.

Nu este deloc o noutate ceea ce afirma odată scriitorul Burke Hegdes: „Cerul îi ajută numai pe oamenii care trec la acțiune”. Credința înseamnă acțiune. Înseamnă să te miști, să faci ceva pentru a-ți împlini visele, știind că Dumnezeu va fi tot timpul lângă tine și îți va îndruma pașii pe drumul cel bun. Probabil vă amintiți bancul acela cu tipul care se roagă la Dumnezeu să-l ajute să câștige la loterie. Și, după o viață întreagă pierdută cu rugăciuni, exasperat, Dumnezeu îi strigă: „Măi, Ioane, cumpără și tu măcar un bilet”. Adică: te voi ajuta, dar fă și tu un mic efort.

Ești conștient de legătura ta permanentă cu «Tot Ceea Ce Ești», chiar și atunci când deformezi realitatea, știind foarte bine că adevărul se află în altă parte?

Realitatea este, din păcate, mult mai crudă, dacă ne gândim la faptul că unii oameni pur și simplu nu depun nici cel mai mic efort pentru a-și atinge obiectivele. Probabil se duce o luptă mută în sufletul acestor descumpăniți, prea controversata luptă dintre bine și rău, dar care nu reprezintă altceva decât o încercare nefirească de a-și justifica propria neputință, adică lipsa de credință.

Voi încerca să vă ofer în cele ce urmează un exemplu bun, care ilustrează puterea magică a credinței, având convingerea că mă veți asculta până la capăt.

Considerat unul dintre cele mai bune filme ale anului 1997, „Gattaca” se înscrie în categoria filmelor motivaționale, care atrag atenția publicului asupra faptului că nimic nu este imposibil. Și alte filme se pot înscrie, probabil, în această categorie: „A Knight's Tale”, „Fighter in the Wind”, ca să nu mai pomenim de „The Neverending Story”. De ce se numesc motivaționale?

Ești în stare să îți reconfigurezi propria realitate, făcând din confruntarea cu limitele tale un impuls spre un nivel superior al trăirii și devenirii?

Dintr-un singur motiv, acela că ne îndeamnă să trecem la acțiune. Adică ne fac să aspirăm la mai mult, ne mențin în priză, ne determină să adoptăm o atitudine pozitivă, să ne orientăm mai bine în alegerea căilor de urmat și să acționăm cu mai mult elan în direcția realizării scopurilor propuse. Personal, nutresc o admirație teribilă pentru acest gen de filme și cred că nu sunt singurul.

Vincent Freeman este unul dintre ultimii oameni născuți natural, nu în laboratoarele genetice. (Acțiunea filmului se desfășoară undeva în viitorul nu prea îndepărtat.) Încă de la naștere, specialiștii au preconizat că va muri la vârsta de 30 de ani. Miop și bolnăvicios, Vincent nu avea nicio șansă să-și facă vreo carieră într-o societate dinamică și profesională. Însă, încă de mic, el a avut o singură pasiune, planetele, iar visul pe care și l-a plăsmuit a fost să ajungă în spațiu. Chiar și după ce a împlinit vârsta majoratului, visul lui cel mai mare a rămas acela de a ajunge în spațiu. A încercat să se angajeze la diverse companii, însă nimeni nu l-a angajat, deoarece nu avea un „profil curat”.

Credința înseamnă să devii o făclie strălucitoare chiar și atunci când o autoritate absolută îți îngrădește libertatea de manifestare a potențialului pe care îl porți în tine.

Vincent a înțeles atunci că are nevoie de „mai mult de o aterizare ca să ajungă în spațiu”. Așa că a recurs la măsuri extreme. Trebuia să se întreacă pe sine însuși dacă voia să facă saltul la un nivel superior. Trebuia să facă ceva mai mult pentru sine. Trebuia să-și înfrunte limitele.

Apelând la ajutorul unui specialist în astfel de cazuri, a reușit să se angajeze în Gattaca ca navigator, ceea ce implica numeroase sacrificii. În fiecare zi trebuia să-și îndepărteze toată pielea moartă și părul de pe corp pentru a limita orice suspiciuni; și-a pus lentile de contact, a făcut schimb de identitate cu un fost sportiv de performanță (dar care avea toate caracteristicile unui „valid”), ca să nu mai vorbim de schimbarea amprentelor sau de operația de mărire a picioarelor. Până la urmă, Vincent a reușit să-și împlinească visul.

Ești pregătit să descoperi sensul unei vieți autentice, urmărind o ficțiune care reflectă realitatea și îți deschide calea spre o devenire superioară?

Însă o scenă de spre sfârșitul filmului n-o voi uita probabil niciodată și aici voiam, de fapt, să ajung. Între Vincent și fratele său Anton (care avea un profil curat) are loc o ultimă întrecere de înot. Încă de mici se luau la întrecere, iar cine abandona primul și se întorcea la mal era considerat învins. Nu este nevoie să amintesc cine era cel mai sănătos, mai puternic și mai apt dintre ei.

De această dată, însă, a câștigat Vincent. Anton, care de-abia se mai ținea la suprafața apei, îl întreabă pe Vincent: „Cum reușești? Cum ai făcut toate astea?” Adică, cum de ai putut tu, un invalid, să realizezi imposibilul?

Ficțiunea care face din tine oglinda realității este un vis care merită trăit până la capăt, cu riscul de a te scufunda într-o groapă a disperării și a pierzaniei.

Chiar dacă se aflau departe de țărm, Vincent se oprește din înot și îi răspunde fratelui său: „Vrei să știi cum am făcut-o? Chiar vrei să știi? Uite cum am reușit, Anton: niciodată nu m-am gândit să mă întorc la mal.”

Îți construiești imaginea de sine după logica „IF... THEN”, evaluând tot ceea ce faci prin prisma îndemnului: ca să ajungi cineva, trebuie să începi prin a fi nimic?

„Niciodată nu m-am gândit să mă întorc la mal” este o afirmație care sper să rămână întipărită în mintea tuturor viitorilor lideri. Fiindcă asta înseamnă adevărata credință: să nu te îndoiești cu niciun chip de tine însuți și, odată ce ți-ai propus să atingi un anumit țel, să nu te mai întorci niciodată „la mal”.

„Tot înainte” este deviza oamenilor care au credința nestrămutată că vor putea mișca munții din loc. Tu ești convins că îți poți atinge scopurile?

Oamenii incapabili să facă lucrurile să se miște în favoarea lor așteaptă, cu mâinile întinse, să primească din cer, pe de-a gata, tot ce e mai bun de la viață. Din nefericire, toate aceste așteptări necuvenite, care sunt adânc înrădăcinate în mințile lor „nefuncționale” la schimbare, nu se împlinesc niciodată. Nu este de mirare că atitudinea nehotărâtă a acestor oameni a căpătat un renume nefast, care, în opinia unora, garantează eșecul oricărei acțiuni.

Credința în propria devenire înseamnă să te regăsești într-un vis mai înalt decât tine, transformând fiecare tur al cursei într-o încercare de a-ți depăși propriile limite.

Ce ar trebui să se întâmple oare pentru ca acești indivizi să-și schimbe modul de gândire și de abordare a vieții?

Mai multă credință, acesta este probabil singurul răspuns bun. Credința aprinde în sufletul nostru acea flacără puternică, acea dorință intensă și hotărâtă de victorie de care au dat dovadă marii conducători. Fără credință, focul interior se va stinge la primul obstacol pe care-l vom întâlni și nu-i de mirare că, oricât ne-am strădui să-l depășim, nu vom reuși. Ba chiar ne vom afunda și mai mult în mlaștina neputinței.

Probabil că nu se înșela Honoré de Balzac atunci când a spus: „Ca să ajungi cineva, trebuie să începi prin a fi nimic”.

Dar, aș adăuga eu, trebuie să ai credința nestrămutată că, într-o bună zi, vei ajunge acolo unde ți-ai propus, iar asta se poate realiza numai prin acțiune. Ceea ce contează este voința ta de a trece la acțiune, având convingerea că vei izbuti în tot ceea ce întreprinzi. Trebuie să te întreci pe tine însuți dacă vrei să faci saltul la un nivel superior.

Cu cât punctul tău de pornire este mai aproape de zero, cu atât credința nestrămutată devine mai necesară pentru a atinge un nivel superior.

Credința este măsura sacrificiului pe care ești în stare să-l faci ca să atingi un scop la fel de absurd ca o ficțiune pe care doar tu o poți inventa. Spun asta deoarece adevărata credință se dovedește prin faptul că rămâne neclintită chiar și atunci când nu există nicio garanție, dincolo de ceea ce poți controla sau anticipa.

Extinde-ți orizontul de acțiune prin asumarea unei schimbări autentice, astfel încât lupta interioară să devină expresia ascensiunii și a reconfigurării propriei identități.

Alatura-te Comunitatii Neculai Fantanaru
Cele 63 de calităţi ale liderului
Cele 63 de calităţi ale liderului

De ce să citeşti această carte? Pentru că este hotărâtoare pentru optimizarea performanţelor tale. Fiindcă pune accent mai mult pe latura umană decât pe conceptul de business, ceea ce permite cu uşurinţă citirea şi înţelegerea ei.

Leadership - Magia măiestriei
Leadership - Magia măiestriei

Trăsătura esenţială a acestei cărţi, faţă de altele existente pe piaţă din acelaşi domeniu, este aceea că descrie, prin exemple, competenţele ideale ale unui lider. N-am susţinut niciodată că eşte uşor să devii un lider foarte bun, dar dacă veţi urma pas cu pas...

Atingerea maestrului
Atingerea maestrului

Pentru unii lideri „a conduce” înseamnă mai mult a juca un joc de şah, un joc de inteligenţă şi perspicacitate; pentru alţii un joc de noroc, un joc pe care cred că-l pot câştiga mergând de fiecare dată la risc şi pariind totul pe o singură carte.

Leadership Puzzle
Leadership Puzzle

Am scris această carte, care combină într-un mod simplu dezvoltarea personală cu leadershipul, ca pe un joc de puzzle, unde trebuie să combinaţi toate piesele date pentru a reconstitui imaginea de ansamblu.

Performanţa în conducere
Leadership - Pe înţelesul tuturor

Scopul acestei cărţi este de a vă oferi cât mai multe informaţii preţioase prin exemple concrete, şi de a vă arăta o cale prin care să dobândiţi capacitatea de a-i determina pe ceilalţi să vadă lucrurile din aceeaşi perspectivă ca dumneavoastră.

Leadership - Pe înţelesul tuturor
Leadership - Pe înţelesul tuturor

Urmăresc în rândurile acestei cărţi să trezesc interesul omului obişnuit pentru acţiune şi succes. Mesajul acestui volum este că o naţiune puternică este format din oameni puternici şi de succes. Iar fiecare din noi are potenţial, deci succes…