Fructul din Pomul Cunoașterii

Creează noi punți de legătură între leadership și știință, astfel încât să fii stăpânul unei minți complexe și al unei gândiri libere.

“ Îngerul Domnului îmi spusese în vis că, dacă voiam să dobândesc o știință perfectă așa cum îmi doream, trebuie să urc în lumea Lunii, unde aș găsi, în fața Paradisului lui Adam, Pomul Cunoașterii. Și imediat ce voi gusta din fructul lui, sufletul meu va fi dominat de toate adevărurile de care o făptură este capabilă. ”

Am avut de nenumărate ori ocazia de a aprofunda sensul acestor cuvinte, a căror interpretare o cunoșteam cel mai bine. Bineînțeles, punctul meu de vedere era susținut cu argumente bine fundamentate și cumpănite. Partea aceasta importantă a visului marelui filozof Cyrano de Bergerac, ca un întăritor al sistemului imunitar al gândirii mele științifice, încheia procesul de cristalizare a materiei din care se năștea și își înălța turnurile alchimia.

Este de necontestat că o asemenea gândire axată pe sensuri și subsensuri ce se cer decriptate, care trebuie măsurată înainte să-și ia locul în suma totală de procese pozitive de dezvoltare, cere o anumită superioritate în cunoaștere. Pe care eu încercam frecvent să o accesez, să o abordez și să o promovez mai bine ca oricine. Iar dacă voiam să înnod relația cu știința, mai întâi trebuia să țin cont de elementele esențiale menținerii constante a condițiilor de creare și utilizare a materiei primare a Operei.

Se impunea însă o anumită prudență în repartiția materiei după regulile greutăților și ale măsurilor filosofice. Sau, cum ar spune maestrul meu, se impunea o anumită măsură în ponderea ideilor filozofice versus realitatea practică. Îmi era greu să mă înțeleg astfel. Multă vreme această rutină a cugetării încifrate, căpătând conotații simbolice și metaforice, a rămas nestăpânită. M-a dominat. Apoi am înțeles totul.

Poți să-ți valorifici experiența de cunoaștere prin extragerea concluziilor logice din adevărurile fundamentale despre care știi că pot fi oricând înzestrate cu un sens diferit de sensul propriu, fără să trădezi o intenție de exteriorizare a stărilor sufletești?

Adevărurile care până altădată nu voiam să le cred, acele adevăruri ce puteau fi cu claritate cuprinse și înțelese doar de mintea științifică, erau oarecum decalate în plus sau în minus, părând la primul contact cu ele greu de digerat. Între adevăruri se stabilea mereu o nouă legătură coordinativă, realizată prin întrepătrunderea evidențelor, a concluziilor și învățăturilor participante la formarea și desăvârșirea mea.

De aceea, schematic, această legătură coordinativă, care reprezenta cazul particular al unei legături covalente, se putea reprezenta simbolic prin trei flori delicate, unite printr-o săgeată, o combinație între noroc și efort. Ea pornea de la sensul donor spre cel acceptor, extinzându-se spre punctul matur de interpretare și complexitate într-un spațiu figurativ.

Am cules fructul din Pomul Cunoașterii. Am turnat peste el o lingură de esență pură de lună, și cinci picături de raze de soare. În compoziția nou rezultată am adăugat zece grame praf de stele. Apoi, după circa douăzeci de minute, păstrat la rece, la o temperatură constantă pentru a asigura viabilitatea agentului care determina sporirea stabilității rețetei, am gustat din preparatul magic cu o savoare inepuizabilă cu care nu eram obișnuit.

Brusc, sufletul meu a început să fie dominat de toate adevărurile de care o făptură este capabilă. Am învățat să ofer niște perspective imaginare pe care puțini ar putea vreodată să le transforme în realitate. Dar nu trebuia să dau nimănui prilejul de a-mi citi adâncul sufletului, plăsmuit din aceeași materie contorsionată a întregului numit "Univers Paralel", fiindcă ar fi însemnat să fac o revelare a adevărului ascuns în spatele aparențelor.

Merită să fii cunoscut pentru ilustrarea privilegiată a unei gândiri care se străduiește să dezvăluie totul a priori, să refuze orice prejudecată, să facă din conștiința subiectului măsura experienței acestuia?

Te vezi nevoit să aprofundezi sensul unor noi abordări pentru a stabili noi fundamente științei tale? Simți că ai nevoie de un întăritor pentru sistemului imunitar al gândirii tale? Încerci frecvent să accesezi, să abordezi și să promovezi mai bine ca oricine o anumită superioritate în cunoaștere?

Știința leadershipului, la care am făcut deseori referire în articolele și lucrările mele, are drept obiect, printre altele, înțelegerea simultană a înlănțuirilor bine închegate, în toată marea lor complexitate, dintre cauzele și efectele generate înainte sau după introducerea unor noi modalități de îmbunătățire a performanței.

Cauzele pot asigura premisele reprezentării unei structuri avansate de control a proceselor de gândire și acțiune, printr-o cugetare-avertisment care îl ajută pe lider să își clarifice poziția în raport cu excelența.

În timp ce efectele pot crea premisele unei realități mai obiective, impunând o nouă direcție de evoluție și făcând vizibilă puterea de deschidere a liderului. Efectele sunt totodată apanajul exclusiv al singurei forțe care permite reducerea sau amplificarea considerabilă a valorii liderului: știința.

Ai ajuns la limita pe care ți-o impune știința, sau continui să fii chiriașul ei în cazul apropierii de o viziune mai flexibilă asupra statutului de operă tardiv descoperită?

O operă tardiv descoperită este o sumă a percepțiilor tale față de lumea pe care ți-o imaginezi altfel, o mărturie semnificativă a limitelor până la care se poate conduce "deformarea" în scopul redării cât mai expresive a unei trăiri, realități, idei sau imagini, ce pot avea și altă valoare decât cea directă.

Valoarea liderului stă nu atât în rezultatele concrete obținute, cât în imaginarea unor procedee analitice, de aprofundare și dezvoltare a științei, susținându-și punctele de vedere în orice circumstanță de natură să ridice îndoieli justificate. El poate să ajungă la limita pe care i-o impune știința atunci când nu mai poate realiza cele două condiții esențiale ale sale: impunerea superiorității în zona lui de influență și abordarea unei noi modalități de suscitare a interesului față de activitatea sa în rândul susținătorilor.

Sau, el poate continua să fie “chiriașul” științei atâta vreme cât staționează în rutina unei cugetări nestăpânite, încordate, întru crearea unor valori superioare, unor deducții și raționamente care nu pot fi cu claritate cuprinse și înțelese decât de mințile cele mai luminate. Aprofundarea științei, noile informații și cunoașteri, aduc cu sine o serie de contradicții și paradoxuri care îl fac să fie șovăitor și nehotărât.

La polul opus, procesând o cantitate mare de idei și adevăruri izvorâte din propriile sale cunoștințe, el va putea să se apropie de o anumită maturitate tradusă prin înțelepciunea de a lua hotărâri eficace, consolidându-și astfel poziția de expert.

Poți să asiguri o convergență sustenabilă a elementelor utile cunoașterii către maximul de randament profesional, fără să extragi esența unei imagini care se repetă?

Așadar, în momentul în care îți extinzi știința și începi să capeți o viziune mult mai largă a ceea ce ea reprezintă, este posibil ca mintea să nu mai poată cuprindă, prin partajarea resurselor de cunoștințe, decât ceea ce ai creat de valoare, și informațiile necesare pentru configurarea unei noi conexiuni cu leadershipului. Dar în același timp, știința este singurul tău aliat care te poate învăța să oferi niște perspective imaginare pe care puțini ar putea vreodată să le transforme în realitate.

Dacă vrei să rămâi același stăpân al unei minți complexe și al unei gândiri libere, perfecționându-ți capacitățile intelectuale pe măsura unei cunoașteri superioare, încearcă să creezi noi punți de legătură între leadership și știință, astfel încât să asiguri o convergență sustenabilă către maximul de randament profesional (principalul indicator prin care se evaluează performanța de a te expune lumii întregi printr-o retușare și o îmbunătățire a informațiilor pe care le pui la dispoziție).

Esența unei imagini care se repetă poate fi identificată cu o informație codată asupra caracteristicilor structurale, fenomenologice și funcționale ale procesului de cunoaștere realizat din mai multe niveluri de semnificație, acestea fiind atașate de: asocieri între diferite puncte de vedere, substituiri metaforice, interpretări care transcend sensul imediat sau concluzii care deznoadă „firele” argumentației.

Fructul din Pomul Cunoașterii simbolizează rodul cunoștințelor minuțioase, a cercetărilor individuale și colective în domeniul leadershipului, îmbinate armonios pe parcursul anilor în experiența practică.