Gânduri din colțurile memoriei (III)

Una este să cânți din "durerea" unei tendințe generale, cu totul altceva este să știi să faci artă... chiar și dintr-un bob de nisip !

Perfecțiunea este geometria secretă a formei și a fondului, în niciun caz o culoare aruncată la întâmplare.

Cine stă pe loc este întotdeauna depășit de cel ce face un pas înainte. Iar cel ce face un pas uriaș înainte este întotdeauna un reprezentant al științei.

Atât de puțini sunt îndeajuns de hotărâți și protejați de providență ca să descopere Perfecțiunea Infinită, dar și ceea ce invizibilul, abisalul, labirinticul condiției umane face vizibil, etic și estetic.

Există un nivel la care, atunci când îl atingi, nu mai ești interesat de jocurile mici. Vrei să faci numai jocurile mari pe măsura valorii tale !

În timp ce unii îmbătrânesc și dispar în vid, ca și când nici n-ar fi existat, alții întineresc și își asigură nemurirea !

Dacă nu te grăbești să faci la timp un anumit lucru, riști să ajungi să nu te mai bucuri de beneficiile care rezultă de pe urma lui.

Marea revelație a artei este să vezi ceea ce toți ceilalți scapă din vedere !

Dacă am privi cu atenție tot ce ne înconjoară am realiza că trăim înconjurați de artă.

Să fii un neștiutor fără pereche, până ce universul îți deschide o ușă secretă. Intră pe ea fără nicio teamă, iar atunci vei înțelege totul.

Cei care întrețin infinitul, și cei care nu cunosc tainele infinitului. Viața veșnică în univers. Un univers bine integrat în toate universurile.

"Unicul procedeu de a educa un om adevărat este de a-i da posibilitatea ca el singur să caute, să muncească și să-și asigure ce este necesar." Tagore, Rabindranath

Urmarea unei chemări lăuntrice este revelarea unui Dumnezeu care a dat viață omului pentru a reflecta și sprijini evoluția științei sale.

Întotdeauna ai ceva de învățat de la o astfel de vreme mohorâtă: să nu fii un nor tulbur care se târăște cu rea voință înainte.

Începutul unui mare eșec este să apari prea devreme în lumina reflectoarelor. Faptul că ai o sclipire de moment, nu înseamnă că ești un geniu, ci este doar o încurajare de a porni în căutarea unei lumi noi și pure.

Una din cele mai importante lecții pe care le-am învățat până în prezent este că niciodată n-ai să știi leadership citind cărți de dezvoltare personală. Mai întâi activează-ți funcția de creație și afirmare personală !

Dumnezeu este interfața dintre credință și știință. El reprezintă încrederea în îndeplinirea unui scop aflat aproape de limita imposibilului, dar tu trebuie să ai spiritul de discernământ spre a alege momentul și mijloacele potrivite pentru a-l atinge.

Este și asta un fel de apropiere aparte. Nu dintr-o dată, hop, poc. Apropie-te încet de cine trebuie, fără să se simtă tulburătoare prezența ta. Ca o pisică. Fix așa. Elegant, fără grabă, ușor, câte un pic, fără să dai din coate, fără să calci oamenii pe picioare în înghesuiala asta, fără să insiști...

Dacă bătrânii se pierd tot mai mult cu fiecare zi, este pentru că universul grăbește vremea ca tinerii să schimbe complet mentalitatea lumii.

Să fii bătrân, atât de îmbătrânit încât să nu-ți recunoști bătrânețea, neștiința și neputința ei în fața legilor hazardului.

Visează... și nu te opri niciodată din visat. Iar universul va schimba o întreagă lume, doar pentru tine.

Discuția conceptului de artă se poate încheia cu o întrebare simplă: ce este perspectiva pornind de la actul de creație?

Frumusețea nu poate să fie nimic mai mult dincolo de ce i s-a dat inițial de la natură să fie.

Printre reușitele artistice ale căror merite nu ne aparțin trebuie să distingem eșecurile artistice asupra cărora nu ne aplecăm atenția.

Unii îmbătrânesc și mor, alții întineresc și trăiesc veșnic.

Nu îți vei câștiga libertatea în Cer decât atunci când vei atinge perfecțiunea pe Pământ. Marea Știință este singura cale.

Vei rămâne prizonierul lui "așa a fost scris" până când vei fi în stare să-ți scrii singur evadarea din cartea pe care nu ai scris-o tu.

Adevărata meserie se învață ani de zile după ce termini facultatea.

Din tot ceea ce creezi să încerci faci o capodoperă, altfel creația ta va rămâne doar o compoziție fără linie melodică.

E ceva ce simți intuitiv, dorindu-se a fi o facultate a sufletului care cunoaște lucrurile dinainte ca ele să capete vreo formă.

Ceea ce experimentezi în fața unei oglinzi face ca efectul de oglindă să-și mărească intensitatea.

Gânditul în acord cu simțitul este cadrul unei liniști a conștiinței care te face să uiți că timpul trece.

Cuvântul privitor la privire este asemănător privirii ochiului care urmărește o imagine reflectată în oglindă.

Să conduci cuvântul în așa fel încât el să conducă o lume întreagă. La început a fost cuvântul.

Arta fără cuvântul artistic ar fi însemnat o lume lipsită de sensibilitate. Vei înțelege toate secretele artei numai atunci când vei fi în stare să construiești propriile tale secrete.

Cel mai simplu LEAD pentru o companie care vinde rochițe: "Gândește-te la mine după felul în care te gândești la tine".

Un suflet mare își recunoaște măreția doar în fața unui dublu al său.

Singura și cea mai importantă condiție pentru a înțelege cu adevărat artă este să fii un Creator.

Să faci din artă o știință, încât partea artistică a creației tale să deschidă cheia unor noi emoții, abordări și interpretări.

Marii alchimiști sunt aceia care știu să facă din orice o Alchimie.

Oamenii mari sunt oamenii mici care și-au croit cu răbdare drum spre măreție.

Marea Știință este numai petru oamenii care își recunosc măreția în câmpul creației.

Marea Știință poate fi experimentată în același chip nemijlocit în care experimentezi ceea ce ține de Creație și Creator.

Arta este simbolul pierdut al Marii Științe.

Cine înțelege arta din perspectiva creatorului își anulează condiția de a fi finit.

Artei i se cuvine o vedere a infinitului prin frumusețea creației de mare profunzime.

Numai cel binecuvântat cu darul de a practica o artă deosebită, are puterea să schimbe o știință și să o împingă înainte.

Numai cine duce știința la alt nivel se poate numi cunoscător, dar nu și atotcunoscător.

Spune-mi în ce direcție s-a mișcat știința datorită ție, și apoi putem vorbi despre Dumnezeu.

Arta este intensitatea cu care percepi o imagine înainte de a o transpune în creație.

Există două feluri de oameni: cei care schimbă lumea și cei pe care lumea îi schimbă.

Un singur om poate schimba o întreagă lume, numai dacă face din acea lume organul unui singur tot.

Cine vrea mult se îndreaptă în direcția în care i se recunoaște valoarea. Cine vrea puțin nu are valoarea care atrage un plus de valoare.

Cel ce face puțin, înțelege puțin.

Frumosul nu poate fi scos în evidență decât de cineva frumos, cu un suflet bun.

Numai cei ce știu sunt îndreptățiți să vorbească despre lucrurile pe care nu le știe nimeni.

Știința este ilustrarea măreției în planul nemuririi.

Am început să scriu prima carte strict legată de arta futuristă. Încă n-am decis titlul. Este păcat ca o știință atât de avansată pe care am dobândit-o în timp să nu fie condensată într-un volum care să-mi individualizeze puternic experiența și talentul.

Un om poate schimba o întreagă lume numai prin puterea Marii Științe.

Până și ploaia îți vorbește cu alte glasuri, trebuie doar s-o înțelegi.

Marea știință aparține îngerilor, sau celor care știu să trăiască veșnic.

Focul, apa, cerul și pământul, sunt menite să vină în ajutorul celui care știe să le cuprindă într-o singură Creație.

Marea Știința se înclină în fața celui ce știe s-o mânuiască cel mai bine.

Întâlnești câte un bătrân care toată viața lui n-a priceput ce-i aia Creația, dar care se identifică cu înțelepciunea. Hilar, nu-i așa?

Nu te gândi că vei întârzia undeva, pentru că oricât de repede ai sosi, vei ajunge mereu prea târziu.

De ce să stai la vedere în mijlocul mulțimii? Să-ți bată inima de vreo stare de bucurie intensă... Poate e mai drăguț să-ți alegi un loc liniștit, de unde să vezi tu foarte bine toată lumea.

---------------

Când cineva îți propune "hai să scriem o carte împreună", îți dai seama instantaneu care este nivelul de cunoaștere al respectivului.

Un gânditor adevărat nu are nevoie de ajutorul nimănui ca să contureze o operă literară, oricât de laborioasă ar fi ea. Asta fiindcă este conștient de capacitățile sale, în el sălășuind o imaginație de mare originalitate.

Ați auzit vreodată de vreun Victor Hugo care să-i propună lui Alexandre Dumas să colaboreze la publicarea unei cărți, chiar dacă s-au născut în același an și în aceeași țară și chiar dacă au locuit la doar câteva străzi distanță unul de celălalt?

Marii titani nu-și amestecă niciodată darurile între ei, oricât de apropiați ar fi.

P.S. Când ți se face asemenea propunere de prost gust, amintește-i individului că:

OMUL FĂRĂ CARTE NU ARE CAPACITATEA DE A SCRIE SINGUR.

---------------

În leadership nu există competiție. Atât de bun trebuie să fii într-un domeniu, încât toți ceilalți să renunțe a se compara cu tine. Triumful îți va fi asigurat fără să duci nicio luptă, fără să se verse nicio picătură de sânge !

Câștigi tocmai pentru că nu ai competitori ! Ții direcția tot înainte și toate drumurile ți se deschid în față fără să întâlnești nicio barieră.

Dacă încerci să te întreci cu cineva, sau dacă există măcar o singură persoană în lume capabilă să se ia la întrecere cu tine, înseamnă că nu ai ajuns prea departe cu știința conducerii.

P.S. N-am fost niciodată un om violent. Mi-a plăcut să câștig fără să pornesc în vreo luptă.

---------------

Și tocmai ce mă văd cu un fost profesor universitar. Ce mai faceți? Ce realizări mai aveți în domeniul științei?

"Păi, nimic..."

Concluzia mea a venit instantaneu: Un om care nu schimbă coordonatele unei științe de la o zi la alta, acela nu se va putea numi niciodată erudit.

De aia se duce o națiune la vale, fiindcă are prea mulți profesori și prea puțini erudiți !

---------------

Fac ce fac, când tu nu știi ce fac,
Iar dacă tot o fac, fără ca tu să știi ce fac,
Atunci voi continua s-o fac, pentru că tu oricum nu vei afla ce fac.
Și făcând doar ceea ce mie îmi place,
Tu neștiind nicicum ce-mi place mult,
Te voi lăsa să ghicești de ce-mi place să fac ce-mi place.
Ca inima să-ți surâdă la aflarea adevărului: sunt ceea ce-ți place ție să fac,
Chiar dacă nu știi că tot ce fac, fac doar pentru tine.

---------------

Să nu fugi de obstacole, ele te pot duce către succes dacă știi să le ocolești. Păi ori fugi de ele, ori le ocolești? Oricum, amândouă variantele sunt pentru oamenii slabi. Numai cei puternici înving orice obstacole, dar niciodată nu le ocolesc și nici nu fug de ele. Să nu fugi de obstacole, ar trebui să știi ce înseamnă asta: dacă tot zici practici atletismul, ei bine, obstacole sunt ca la o probă din atletism. Mulți pierd cursa acolo. După ce alergi trebuie să sari, altfel, orice se ivește în cale trebuie să confrunți, ajungi sigur mai bine în nelămuririle personale. Îmi cer scuze dacă textul a fost greu de înțeles, eu știu sigur ce am dorit să transmit.

Atâția oameni se mândresc cu bogății materiale, dar niciunul nu mișcă gândirea în lumina științei. Ceea ce le lipsește este puterea faptei glorioase care dăinuiește veșnic. Murim în fiecare zi cu câte puțin din ce ne-am dorit și nu am reușit, cu ceva din ce am citit și vedem că nu ni se întâmplă. Vrem sau nu, trăim din cărți și cu sprijinul necondiționat al oamenilor care sunt în jurul nostru. Viața este ca o ruletă: o învârți, însă sigur ea știe de câte ori se învârtește până se oprește.

În fiecare noapte se repetă întunericul, ziua soare răsare mereu. Nimic nu se schimbă. Aici e diferența. Întunericul are rolul lui, dacă ai trăit ziua cu ce ai programat. Rău este când vine și nu ai ceea ce îți dorești.

Nu te aștepta ca stelele să îți îndeplinească dorințele când vrei tu. Ar însemna ca Dumnezeu să se supună ție întru totul. Adică, bați din palme, și imediat Dumnezeu îți dă ascultare precum lampa lui Aladin? Chiar crezi că va da roade gândirea asta? Așa că stelele îți trimit norocul când hotărăște El de cuviință, iar tu trebuie să fii pe fază și să nu scapi acel moment.

Nu uita niciodată lucrul acesta: norocul apare când vrea Dumnezeu, nu când vrei tu. Nu vei fi niciodată în măsură să pui tu condiții și termeni Celui ce conduce întâmplarea.

Dar așa sunt mulți oameni, supărăcioși, aroganți, fiindcă nu se îndeplinesc dorințele fix când doresc ei. Asta se întâmplă fiindcă se pun ei înșiși pe primul plan, și ignoră orice act divin. Egoismul este adevărata problemă a lumii.

Cine ce are știință, duce știința mai departe. Cine nu are știință, nu duce nimica nicăieri.

Întotdeauna universul leagă spiritual pe cei cu adevărat buni din diverse domenii. Tot cerul și pământul îi vine în ajutor celui care stăpânește mai bine ca oricine Marea Știință.

Artă fac numai artiștii. Iar artist poți fi în orice îți propui, numai dacă reușești să aduci totul la nivel de artă, chiar și să eviți, având intuiție, situațiile neplăcute.

Ca să te încrezi în stele, mai întâi caută să pătrunzi știința astrologiei, știința navigației, știința hărților, știința topografiei și legăturile cartografiei cu alte științe. Altfel nu vei pricepe nimic.

Unii spun că astrologia nu este o știință. Dar înțelegerea implică automat accesul la știință. Cum poți să prezici viitorul dacă nu cunoști mișcarea astrelor pe firmament? Poți vorbi despre ceva ce nu cunoști? Nu am zis că înțelege oricine astrologia, ci că astrologia nu este o știință. Dar înțelegerea implică automat accesul la știință. Cum poți să prezici viitorul dacă nu cunoști mișcarea astrelor pe firmament? Poți vorbi despre ceva ce nu cunoști?

Cine se încrede în stele este liber să se încreadă și în cai verzi, fiecare o alege cum își duce mai departe știința zilei de mâine. Vorbești despre știință de parcă ai fi în primii zece oameni de știință. Cine este într-adevăr om de știință merge pe vârfuri și face descoperiri. Prostimea află despre ei mai mult când ei nu mai există, însă sunt consacrați. Am spus eu că nu e cineva liber să se încreadă în orice? De altfel, m-am adresat doar celor care gândesc ca mine, și care abordează procesul de explorare științifică. Tu explorezi știința în timp ce alergi? Pe bune?

Din fericire pentru mine nu am făcut balet, am practicat atletismul, îmi câștig existența ca urmare a acestui aspect. Recunosc că nu consider că am vreo legătură cu știința. Doar pentru acest motiv, nimeni nu își măsoară ceasul după câți pași de alergare fac eu. Rămân la părerea că știința este un domeniu în care nu ajunge oricine, iar cine ajunge nu are timp să vorbească despre asta dimineață, la prânz și seară. Cred că îți scapă un amănunt: am făcut sport de performanță, atletism, lucrez în domeniul sportului, petrec și am petrecut mult timp, sunt ultimul căruua trebuie să îi vorbești despre asta.

Cine a zis că trebuie să țin aici conferințe despre sport...eventual să postez diplomele de studii în domeniu? Faptul că postezi în cât timp parcurgi distanțe nu înseamnă că ești om de sport. Este o vorbă: și caii aleargă. Da, bineînțeles. Chiar și caii participă la concursuri de echitație și competiții ecvestre. Cred că au sportul în sânge, mai ceva ca oamenii. Dar de fiecare dată știința face totul. A alerga bine implică modul cum respiri, la ce diferențe de timp și de nivel schimbi modul de respirație, cum și când mărești pasul, când și cum miști brațele, când și cum ridici genunchii, cum te hidratezi, ce săruri iei ca să te menții pe timp cald sau rece, cum trebuie să mergi în urcare pe un teren sau pe altul, când trebuie să mărești pasul, când trebuie să mărești ritmul, etc. Altfel nu faci nicio performanță. Este o știință în toate.

Cum zici tu, ne putem scrie mult și bine. În ritmul acesta trebuie să ne oprească cineva. Te rog să petreci puțin timp printre sportivii de performanță, și vei vedea despre ce vorbesc ei toată ziua și toată noaptea. Tu ai pornit subiectul despre sport, se vede că scrii multe despre viața ta sportivă, și în acest caz cum poți fi ultima persoană căreia trebuie să îi vorbești despre asta? (Mai ales când tu spui mai multe ca oricine despre sport).

---------------

Omul care dispune de o putere spirituală superioară este cel a cărui știință traversează o parte a infinitului în macrocosmos.

Cine contribuie la progresul științei găsește în permanență ceva nou de descoperit și de arătat. Cine nu are știință, nu descoperă nimic și nu are nimic de arătat.

Oricât ar fi de frig, să fii mereu acolo unde te recunoști ca fiind tu. La antrenamente nu există falsitate, nu sunt oglinzi în care să te admiri, nu este public care să te aplaude.

Ești singur cu gândurile tale. Nu ai cum să pierzi, nu ai cum să câștigi. Simți doar că ți-ai găsit puterea de a fi prezent într-un loc care te-a învățat că poți fi mult mai mult decât ești.

Noptile au farmecul lor. Sa stii sa asculti intunericul, fiecare luminita.... Si sa nu pierzi niciodata din vedere steaua norocoasa !

A fi unde doresti inseamna ca esti un om liber, falsitate exista mereu unde sunt oameni, adica indivizi, nu e nevoie de oglinzi, doar cand alergi de unul singur esti tu cu tine, altfel oamenii au mereu pareri despre orice.

O zodie de foc se recunoaște după focul pe care îl poartă înăuntru, și care se eliberează numai prin mișcare energică !

Culorile sunt manifestări ale picturii valabile pe linia unei vieți care nu-și epuizează niciodată misterele.

Cei mici vor deveni cu totul neinsemnati, cei mari se vor inalta tot mai mult. Unii sunt tot timpul pe PLUS, alții sunt tot timpul pe MINUS.

Să duci știința la un alt nivel. Și de vei reuși să produci această sfântă alchimie, sub forma "Marii Opere", atunci Universul îți va dărui o stea strălucitoare peste toate veacurile din Eden.

Schimbarea cu adevărat importantă va veni din direcția la care nimeni nu se așteaptă, exact de la persoana la care nimeni nu se așteaptă.

Au mai rămas doar câteva zile până la Anul Nou. Dar în aceste câteva zile, atât de multe se vor schimba în lume. Nu vă lăsați copleșiți de rutină sau de tranziție. Internetul nu stă la masă niciodată de sărbători, nu obosește nicio clipă. Tehnologia se poate schimba radical în doar câteva zile. Majoritatea lumii încă nu conștientizează puterea internetului și a limbajelor de programare. Iar surprizele apar tocmai de sărbători, când majoritatea lumii petrece. Sărbători fericite !