Include-mă în iertarea ta

Gestionează-ți cu grijă resursele emoționale, astfel încât să dobândești și să-ți păstrezi un loc de cinste în sufletul oamenilor.

Annie, Peter și tatăl lor, Royce Garrett, se balansau suspendați pe o funie de versantul abrupt al muntelui, la circa 450 de metri înălțime. Niciunul dintre ei nu prevăzuse consecințele acelei escaladări. În acel moment de așteptare înspăimântătoare, Annie face o ultimă încercare de a ajunge la zidul de piatră, dar pitonul care îi susținea se mișcă din loc. Funia nu îi mai putea ține mult timp pe toți trei.

Royce devine neclintit, ca o statuie la care doar buzele aveau viață. Cu un tremur în glas îi spune fiului său:

- Peter, vreau să scoți cuțitul. Nu ai prea mult timp la dispoziție. Trebuie să faci ceva în locul meu, bine? Taie funia. Suntem prea grei, un piton nu o să ne țină pe toți trei.

- Nu ! Nu ! Nu ! țipă Annie. Nu fă asta, Peter ! Dar lacrimile care începeau să-i umple ochii nu puteau tăia glasul tatălui ei, care deveni tot mai aspru:

Merită să lupți pentru a merge mai departe atunci când ceea ce te leagă de un anumit om este mai puternic decât ceea ce te separă de experiențele unei vieți trăite la limită?

- Taci Annie !.. Ascultă ce spun, Peter ! Dacă nu faci asta, sora ta o să moară ! exclamă tatăl lor cu emoția încordată, cu acea sfârșeală a omului care știe că nu are rost să mai lupte împotriva destinului. Apoi, cu o expresie plină de convingere, își întări și mai tare hotărârea: Taie funia ! Taie odată ! Nu contează ce se întâmplă cu mine ! Taie-o ! Nu mai avem timp ! Taie-o !

Poți să asiguri salvarea prin sacrificiu? Ceva se schimbă brusc în Peter. Cuvintele rostite cu o înverșunare responsabilă de tatăl lui – mărturia supremă a dragostei împărtășite prin sacrificiu, au făcut să se reverse asupra întregii lui ființe, ca o ploaie torențială, impetuoasă, acele sentimente de neliniște - dând nastere la acea de formă de curaj, la acea fermitate care îi dădu puterea de a-și depăși limitele.

Cheia înțelegerii leadershipului de azi și a perspectivelor lui de viitor nu stă în ceea ce fac sau cred liderii. Ea stă în descifrarea și anticiparea noilor circumstanțe emoționale în care sunt plasați. Ca orice alți oameni, liderii sunt și ei antrenați într-un val de modificări emoționale – doar că la un alt nivel, mai profund, împărtășindu-și într-un mod diferit trăirile.

Personalitatea ta va evolua liniar și previzibil pe traiectoriile stabilite de încărcătura ta emoțională, în concordanță cu principiile pe care se întemeiază leadershipul tău, în concordanță cu felul tău de-a fi, cu atașamentul tău, în funcție de grija pe care o acorzi celorlalți oameni - deci va evolua în funcție de cum îți direcționezi resursele proprii.

Practici virtutea de a crede în tine însuți într-un moment de cotitură când viziunea și valorile tale nu se potrivesc cu condiția de om moral?

Mă reîntorc la filmul „Vertical Limit (2000)”, pentru a stabili exact ideea ce doresc a o transmite. Peter a tăiat funia, salvând viața surorii sale și a lui – și provocând moartea tatălui lor. Dar gestul său a fost condamnabil. I-a produs nefericirea cea mai mare lui Annie, făcând să țâșnească în sufletul ei, ca o lavă, sentimente dureroase, pline de amărăciune și ură.

În finalul filmului, Peter reușește s-o salveze pe Annie, cu riscul de a-și pune în pericol propria lui viață. El a coordonat și a participat la misiunea de salvare a lui Annie din munții Himalaya, după ce, în urma unei avalanșe, ea a rămas izolată sub un perete de gheață.

Annie îl privește pe fratele ei cu o expresie plină de dragoste, ca și cum întreaga ei ființă ar fi fost readusă la viață. Toate sentimentele ei de ură dispăruseră. Fapta lui curajoasă dezghețase inima ei împietrită. Chipul ei, plin de bucuria unor sentimente foarte adânci, oglindea un singur gând:

- Te iert, Peter. Te iert fiindcă aș fi putut fi eu în locul tău. Te iert, fiindcă tu ai avut a doua oară curajul pe care eu nu l-am avut niciodată. Ai făcut un lucru minunat acolo. Oricine altcineva ar fi renunțat. Tata ar fi fost mândru de tine.

Capacitatea cea mai de seamă a unui lider se deduce dintr-un fapt îndrăzneț: să adopți o cale de acțiune care să garanteze că nu vei ajunge în locul sau în pozitia pe care nu ți-ai propus-o.

Cea mai semnificativă influență pe care un lider o are - este cea care trezește emoțiile și sentimentele cele profunde. Dacă nu ești în stare să elimini acele aspecte negative care contravin trăirilor și convingerilor tale, nu vei putea să faci niciodată saltul spre adevărata măreție. A fi măreț înseamnă să-i cunoști pe oameni, să-i ierți, și să le dai șansa să crească în fața ochilor tăi dovedindu-și necontenit atașamentul față de sentimentele și valorile tale.

Așa cum organismul uman se imunizează activ față de factorii negativi care îi pot pune în pericol buna funcționare - tot așa și tu, combătând în mod inteligent toate aspectele negative ale leadershipului, vei putea să te imunizezi față de vibrațiile și stările interioare nocive. Vei debloca energiile fizice și psihice din ființa ta care te împiedică să-ți manifești potențialul la maximum. Acele aspecte negative ale leadershipului tău nu sunt altceva decât rezultatul acordului pe care l-ai pecetluit cu Eul tău, în primul rând, apoi cu tot ceea ce știi și cu rațiunea ta.

Poți să clădești castele în aer? Atunci când îi tratezi pe oameni cu ură sau cu dezinteres, ca și când ei nu ar avea valoare, este ca și cum ai clădi un castel în aer - influența ta este din ce în ce mai mică asupra lor - nu poți dezvolta sentimentul de încredere fiindcă leadershipul tău nu are o fundație corespunzătoare și stabilă care să-ți asigure dezvoltarea și performanța.

Leadershipul este ca un tot indestructibil care unește sentimentele tale de sentimentele celorlalți oamenilor, păstrând și unificând caracteristicile și calitățile comune. Se poate dărâma dacă nu e întreținut cu răbdare și afecțiune.

Poziția care niciodată nu te avantajează ca lider are ca indicator de referință parcurgerea unui drum care duce înspre necunoscutul situațiilor în care se înfruntă trăirile și conștiința pe fondul imboldului de a pleda pentru o cauză onorabilă: renunțarea deliberată.

Include-mă în iertarea ta scoate în evidență voința unui lider de a nu renunța la toate formele de manifestare a propriei sale naturi: la valorile, emoțiile, trăirile, convingerile sale – aceasta fiind singura cale de a dobândi un loc de cinste în inima oamenilor și de a inocula în conștiința lor adevăratele sale idealuri, gânduri și nevoi sufletești.