Maestrul tacticilor și al strategiilor

Un conducător redutabil se ghidează după un singur criteriu: strategie, strategie, strategie.

Niciun geniu nu este geniu pe întreg parcursul celor douăzeci si patru de ore ale unei zile. Nimeni nu scapă de neprevăzut, de capcanele pe care viața le întinde prea adeseori în cale. Nimeni nu este capabil să pătrundă măreția gândirii si acțiunii atât de bine încât să evite greșelile. Cine ar putea, oare, să intuiască în mod excepțional evenimentele? Oare există cineva înzestrat cu o mentalitate atât de calculată, atât de tenace, atât de amănunțită încât să se poată adapta, asemenea unui cameleon, oricărui mediu, să se poată dedubla, să interpreteze roluri diverse, să se miște mereu pe noi coordonate bine stabilite, dar necunoscute de nimeni?

Toată lumea are puncte vulnerabile. Nimeni nu este Dumnezeu și toți suntem mai mult sau mai puțin imperfecți. Nu-i așa? Cu toate acestea, unii au învățat să-și ascundă slăbiciunile. Și, mai mult decât atât, să le transforme în atuuri. Aceștia din urmă au îndrăznit să joace teribilul joc, atât de primejdios, cu ei înșiși, cu limitele lor, păstrând sub abisurile întunecate ale personalității lor calitățile și defectele, și alte atâtea contraste pe care le alternează mereu, mizând consecvent pe ideile și idealurile lor.

Sfidezi orizontul imposibilului tratând realitatea ca pe o simplă situație scenică, deoarece intensitatea viziunii subiective îți deformează raportarea la sine?

Există în lume oameni care cred cu multă tărie, sau din naivitate, că ar putea sfida cu nonșalanță, imposibilul. Se consideră invincibili, imbatabili, magnifici, fără greșeală și chiar nemuritori. Un astfel de om, cu o încredere de sine ce dă impresia că poate mișca și munții din loc, este convins că poate răzbi în lupta cu soarta dacă și numai dacă utilizează strategia cea mai potrivită.

El este Maestrul tacticilor și al strategiilor. Veșnicul jucător talentat care nicidecum nu trebuie prins pe picior greșit, care sub nicio formă nu-și poate permite să neglijeze ceea ce nu trebuie neglijat. Pentru el, lumea este ca o tablă de șah, poate cu mai multe piese și mai multe pătrățele. El împotriva unui adversar redutabil: soarta, care joacă cinstit dar foarte dur, după legile universale.

Poți face o asociere între jocul de rol și dezvoltarea psihică, la nivelul unei «table de șah», care să îți permită să anticipezi fiecare răsturnare de situație?

Fără nici un dubiu, Maestrul tacticilor și al strategiilor, ca un desăvârșit artist al disimulării, este un veritabil jucător de șah. Un jucător înrăit. Un jucător profesionist. Un jucător excepțional, înzestrat cu un calm impenetrabil. Care ia în calcul totul, fiecare situație particulară, fiecare abordare, fiecare risc: apărarea, mutarea și capturarea pieselor, transformarea pionilor, legăturile, atacurile prin surprindere, deschiderile, închiderile, gambiturile, eliberarea câmpurilor, manevrele, etc. Este întotdeauna capabil să-și dea seama când „toate acestea se vor sfârși rău”.

Superioritatea lui constă în meticulozitate. Notează, cu o abilitate extraordinară, toate mutările pe care le face, dar și pe cele ale adversarilor. Colectează noi strategii în timp ce le adaptează pe ale sale. Profită de împrejurări. Are o intuiție formidabilă. Care îl face să prevadă fiecare răsturnare de situație. Cu mintea lui rapidă calculează dinainte toate loviturile posibile ale adversarului. Absolut fiecare mutare este combinată dinainte în vederea mai multor mișcări viitoare.

Dar are și o experiență vastă. Stăpânește toate tainele tehnicii șahului. Știe pe dinafară toate partidele celor mai încercați maeștri, precum Alechim, Capablanca, Lasker, Tartakower, Bobby Fischer, Kasparov, Nakamura, fiindcă le-a repetat de zeci, poate chiar de sute de ori. Nimic nu ar trebui să fie imposibil pentru un atotștiutor și cunoscător în ale șahului și strategiilor, nu-i așa?

Profiți întotdeauna de pe urma unei schimbări de poziție în condițiile interpretării unui rol care se suprapune cu Eul tău?

Însă Maestrul tacticilor și al strategiilor este atât de obsedat de acest joc al inteligenței, încât orice face, oriunde s-ar afla, chiar și atunci când visează, are în cap un singur lucru: strategie, strategie, strategie. La el totul se reduce numai la strategie. Este ferm convins că viața în sine este o strategie, iar el, un strateg excepțional, o poate ușor păcăli. Tot ce mișcă, tot ce îi apare în fața ochilor, tot ce atinge, tot ce se întâmplă în jurul său, absolut tot se rezumă numai la pioni, nebuni, ture, cai și regine.

Să nu uităm niciodată că Maestrul tacticilor și al strategiilor este regele. Iar regele trebuie protejat cât mai bine și în cele din urmă trebuie să iasă, numaidecât, învingător. Indiferent de teren. Indiferent de obstacolele întâlnite. Indiferent de mijloacele folosite. Nu contează prețul care trebuie plătit. Pentru el nu contează natura sacrificiilor. Căci el trebuie să rămână întotdeauna „în picioare”. El este „capul” care nu trebuie să cadă sub nicio formă. Altfel, întreg jocul pe care-l conduce se poate nărui.

Poziția pe care o adopți în condițiile unui rol care se suprapune cu Eul tău este o atitudine de acceptare a autorității care, prin folosință, devine venerabilă. Să îți reconsideri poziția de "rege" este similar cu a-ți accepta limitele în situația în care nu deții controlul asupra consecințelor unei "mutări “surpriză“ făcută de adversar.

Adaugi o valoare suplimentară experienței tale de finalizare a unei partide a cărei miză este remodelarea Egoului, prin reflecția conștientă și ghidată asupra caracterului puterii împotriva căreia acționezi?

Conducerea este ca un joc de șah. Îmi este imposibil să nu recunosc faptul că în lume există astfel de oameni care reușesc performanța de a juca o nesfârșită partidă de șah cu soarta (lor și a celorlalți oameni), sperând s-o păcălească de-a binelea. Nu doar puțin, ci complet, fără jumătăți de măsura. Pe șleau. Și fără ezitare. Cum sunt, de exemplu, cei care se afla la conducerea unor companii, sau a unor țări. În închipuirea lor egoistă (și probabil bolnăvicioasă) sunt niște maeștri ai tacticilor si strategiilor.

Eul este ceea ce rămâne neschimbat în mijlocul schimbărilor de situații pe care nu le poți controla după îndelungi exerciții și antrenamente.

Bineînțeles că ei se identifică cu regele din jocul de șah care este cea mai importantă piesă. În mintea lor se joacă în permanență o partidă, iar singurele lucruri care le stârnesc cel mai mare interes sunt cuvintele: ȘAH ! și MAT ! Acești extraordinari maeștri nu se pot gândi la nimic altceva decât la șah, văd peste tot numai mișcări și tentative de șah. Șah cu pionul. Șah cu regina. Șah cu tura. Șah cu nebunul. Șah cu calul. Tot timpul o țin numai în șah, având nesfârșita speranță, enorma dorință de a încheia partida cu un MAT !

Dacă nu reușești să pătrunzi înțelesul unei mutări făcute de adversar, mergi pe ideea că nu există niciun sens de a te situa deasupra limitelor care te fac să te simți controlat?

Nici prin gând nu le trece acestor maeștri ai tacticilor și ai strategiilor că ar putea, cumva, printr-o întâmplare absurdă, să facă o mutare greșită care să le amenințe poziția de lider. În jocul pentru putere, nu se ajunge niciodată la o remiză. Deci o mutare greșită înseamnă automat pierderea poziției de lider. Care o dată pierdută, nu poate fi decât cu mare greutate recâștigată, pentru că soarta e nemiloasă și nu permite oricui o revanșă.

O partidă de șah se poate câștiga făcând numai sacrificii de pioni, ture, nebuni, cai sau regine. Dar un adevărat maestru, care își respectă talentul, aspiră să câștige împotriva unui adversar pe măsură, dacă s-ar putea cu toate piesele pe tablă. Pare imposibil. Însă doar cine va reuși această performanță se va putea numi, fără umbră de îndoială, un desăvârșit maestru al tacticilor și al strategiilor.

El nu uită niciodată că sensul unei mutări nu poate fi găsit în cuprinsul unei zone de siguranță, ci în cuprinsul unei zone de "alertă" !

Maestrul tacticilor și al strategiilor este cel care metamorfozează constrângerea în libertate de acțiune. Dacă mergi pe ideea că nu există niciun sens în mutarea făcută de adversar înseamnă că încă nu ai deprins lecția cea mai importantă în jocul de șah: arma fatală este aceea de a integra planul adversarului în faza de dezvoltare a propriului tău plan !